Menirea creștinului – să răspândească binele și frumosul în jurul său

Episcopia Huşilor

Menirea creștinului – să răspândească binele și frumosul în jurul său

Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a săvârșit duminică, 20 octombrie, slujba de sfințire a bisericii cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din localitatea Giurcani.

Din soborul slujitorilor au făcut parte și părintele consilier eparhial Cristian Roșu și părintele paroh Iustin Emanuel Petrea. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Sfânta Mare Muceniță Chiriachi”, coordonat de arhidiaconul Cosmin Vlăduț Mironescu. După slujba de sfințire, a urmat Sfânta Liturghie, oficiată în apropierea lăcașului de cult.

În omilia rostită după citirea fragmentului evanghelic, Ierarhul Hușilor a vorbit despre modul în care se poate viraliza răul:

«Iar bărbatul din care ieşiseră demonii Îl ruga să rămână cu El. Iisus însă i-a dat drumul zicând: Întoarce-te în casa ta şi spune cât bine ţi-a făcut ţie Dumnezeu. Şi a plecat, vestind în toată cetatea câte îi făcuse Iisus» (Luca 8, 38-39)

Cu toţii conștientizăm faptul că, în societatea mediilor digitale, răul sau știrile negative se viralizează mult mai ușor. Din nefericire, chiar noi înșine contribuim la această distribuire a răului. Este suficient să dăm un click sau un like pe un conţinut negativ, care nu poate aduce liniște, iar acesta să se răspândească cu foarte mare ușurinţă.

Vom spune că avem o explicaţie, și anume că acceptăm mult mai ușor răul în viaţa noastră, decât să ne străduim ca binele să ne stăpânească. Din punctul meu de vedere, este o explicaţie foarte facilă și simplistă.

Depinde de propria noastră voinţă cât alegem să răspândim răul – o știre negativă, o minciună sau o calomnie grosolană – în lume.

Omul bun, cu suflet luminos, va avea întotdeauna o rezervă în a colporta răul. Își va pune în mișcare spiritul critic și se va întreba dacă răul acela, aruncat în spaţiul virtual sau în societate, are fundament pe o realitate. Şi chiar dacă va ajunge la concluzia că s-ar putea să fie real, va fi atât de plin de nobleţe, și își va manifesta această aristocraţie sufletească, încât nu va lăsa ca răul să se multiplice.

Poate v-aţi întrebat de ce știrile negative sunt cele mai răspândite sau de ce posturile de televiziune, care pur și simplu își propun să transmită ceea ce ţine de urâtul vieţii noastre, au cel mai mare rating? Acest lucru se întâmplă pentru că noi vrem și suntem de acord cu o asemenea viziune.

Dacă noi nu vom subscrie la un conţinut negativ, răutăcios, plin de ură și de calomnie, acest conţinut rămâne acolo, și numărul de accesări va fi mai mic, iar cei ce administrează site-urile respective sau conturile de pe reţelele de socializare, vor fi nevoiţi să bată în retragere.

În pasajul evanghelic ni se vorbește despre vindecarea unui om cuprins de demon, care avea un chip înfricoșător, umbla dezbrăcat, trăia prin morminte, și era legat cu lanţuri – probabil că era și violent, iar legătura acestora putea să mai domolească din forţa și violenţa sa. Acest demonizat era un pericol pentru cei ce trăiau în comunitatea gadarenilor.

În mod binecuvântat, acest demonizat se întâlnește cu Iisus, Care îl vindecă, îi redă demnitatea umană, strălucirea și frumuseţea cu care am fost creaţi noi toţi. Ni se spune atât de frumos că, după ce a fost scos acest duh care îl poseda și îi schimonosea viaţa, demonizatul, vindecat, stătea cuminte, îmbrăcat și cu mintea lucidă, mulţumindu-I lui Iisus că i-a dăruit vindecarea.

Cel vindecat își dorea foarte mult să stea lângă Binefăcătorul său, să-L urmeze pe Iisus, așa cum este frumos să ne manifestăm recunoștinţa toţi cei care beneficiem de dragostea unor oameni deosebiţi din viaţa noastră, și să nu ne oprească niciun obstacol în a fi așa cum se cuvine faţă de binefăcătorii noștri.

Preasfinția Sa a arătat că menirea unui creștin este să devină apostol al binelui și frumosului:

Caracterul unui om se definește, mai ales, prin modul cum se raportează la binefăcător. Dacă va fi în stare să se lepede sau să se dezică de el cu mare ușurinţă, la moment de încercare sau de conflict, este un indiciu că a fost un profitor. Dacă rămâne statornic în dragoste, în ciuda ispitelor și a conflictelor care pot apărea, este un indiciu că este un om de calitate, plin de nobleţe.

Acest demonizat vindecat, căruia i s-a redat frumuseţea și demnitatea umană, primește de la Hristos un sfat minunat – să se întoarcă la casa lui, să meargă printre ai săi, și să spună cât bine i-a făcut Dumnezeu. Acesta L-a ascultat și s-a dus în cetatea Gadarei și le-a spus tuturor binele de care el s-a învrednicit. Prin urmare, el a devenit un apostol al binelui, unul care a decis să răspândească frumosul și binele în localitatea unde trăia.

Orice creștin, care se revendică ca fiind ucenicul lui Hristos, nu are decât această soluţie: să răspândească binele și frumosul în jurul său, și să fie, el însuși, cel care susţine binele și frumosul.

Cu atât mai mult ni se cere acest lucru, având în vedere că, în această societate a mediilor digitale, răspândim cu atâta ușurinţă și lejeritate orice conţinut negativ, plin de ură și de răutate.

Când decidem să răspândim răul, devenim apostolii diavolului – devenim niște demonizaţi - deși cuvântul este dur. Omul care are satisfacţie în a murdări identitatea celor din jurul său, în a desfigura demnitatea persoanei umane, se află, cu certitudine, în posesia celui rău, și are un suflet urât, schimonosit și plin de zbârcituri.

Omul bun caută să anihileze răul. Nu vrea să-l lase să circule și să se răspândească. Vrea să-l înăbușe, să nu-i dea niciun fel de forţă, să-i diminueze orice fel de vigoare.

Putem pune stavilă tendinței de a viraliza răul prin conţinutul pe care îl răspândim, printr-un simplu like, pe reţelele de socializare sau în spaţiul virtual, răspândind și scoţând în evidenţă frumosul, care întotdeauna vindecă și ne ajută să fim oameni demni și plini de nobleţe.

Suntem chemaţi să devenim apostoli ai binelui, ai frumosului, ai demnităţii și ai nobleţei sufletești, așa cum demonizatul vindecat a primit poruncă de la Iisus să vestească binele, să spună celor din cetate cât de mult l-a ajutat Dumnezeu și cum a simţit el această binecuvântare a lui Dumnezeu.

Doamne, Iisuse Hristoase, Cel ce ești Binele absolut, în această lume în care avem tendinţa de a vedea mai mult răul și de a-l răspândi, ajută-ne să devenim apostoli ai binelui!

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Episcop Ignatie l-a hirotesit întru iconom pe părintele paroh Iustin Emanuel Petrea, și a oferit distincții de vrednicie celor care au sprijinit restaurarea și finalizarea lăcașului de cult din Giurcani.

Citește despre: