La eveniment au participat academicieni, profesori universitari, clerici, precum şi alţi oameni de cultură.

Preşedintele Academiei Române, Ionel-Valentin Vlad, a afirmat în deschidere că Mihai Eminescu este atât poet naţional cât şi un unificator de conştiinţă naţională: „Mihai Eminescu a iubit poporul român cu tot temperamentul său de mare creator. Ion Luca Caragiale spunea despre aceasta: âCiudată amestecătură. Fericită pentru artist, nefericită pentru omâ. De multe ori preluăm cuvintele lui Eminescu: âUnde eşti tu Ţepeş Doamne ? Ce îţi doresc eu ţie dulce Românie, ţara mea de glorii, ţara mea de dorâ. Sau âViaţa e visul sufletului nostruâ din Sărmanul Dionis. Sau âLa steaua care a răsărit e o cale atât de lungăâ. Prin toate acestea şi prin multe altele poetul a construit şi construieşte o unitate de conştiinţă asemănătoare cu aceea construită de alţi poeţi naţionali. De exemplu, Goethe în Germania. Eminescu suntem noi în lucrările noastre, reuşitele şi eşecurile noastre. În modul cum suntem cunoscuţi în lume”.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt intitulat Patriot român şi om universal din care redăm un fragment: „Din opera poetică şi din publicistica lui Mihai Eminescu se desprind trei mari sinteze creatoare:

 

1. Iubirea faţă de spiritualitatea poporului român şi pasiunea pentru cultura universală;

2. Admirația faţă de frumusețile peisajului natural românesc şi pasiunea pentru înțelegerea universului fizic;

3. Elogierea istoriei poporului român şi pasiunea pentru analiza critică a problemelor prezente din societatea românească”.

 

Prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti, a vorbit despre legătura lui Mihai Eminescu cu filosoful german Immanuel Kant, informează „Ziarul Lumina”. Eminescu a tradus din tinereţe opera lui Kant, şi geniul său se vede acolo unde a reuşit să îmbogăţească limba română cu termeni filosofici româneşti care i-a tradus şi i-a exprimat pe cei germani. Acest aspect al activităţii lui Eminescu, de ctitor de filosofie românească, a fost prezentat şi de alţi vorbitori, care au arătat că dacă lui Eminescu i s-ar fi refuzat locul I în rândul poeţilor români, fiind numit „poetul nepereche“, el ar fi primit cu siguranţă locul I în rândul filosofilor români.

Despre poziţia lui Eminescu privitoare la „chestiunea românească“ în secolul XIX a vorbit academicianul Dan Berindei, preşedintele de onoare al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române. Eminescu a fost un fervent apărător al românilor din toate provinciile româneşti şi a militat pe plan politic, economic şi social pentru dreptul natural al celor care locuiesc un teritoriu în detrimentul dreptului statal al unei puteri ocupante. Eminescu a spus că starea românilor din Imperiul Austro-Ungar era precară din punct de vedere material pentru că sărăcia era o politică pe care puterea ocupantă o folosea ca armă pentru stăpânirea popoarelor din imperiu.

În continuare, academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, a prezentat atitudinea lui Eminescu faţă de străini. Plecând de la cunoscutele versuri „Cine ţine cu străinii, mânca-i-ar câinii“, academicianul a arătat că prin sintagma „străini“ Eminescu se referea în mod explicit la austro-ungarii care stăpâneau în Banat, Bucovina, la ruşii care ne furaseră la 1812 Basarabia, şi la maghiarii care îi oprimau pe românii din Transilvania, această provincie fiind integrată Ungariei. Rectorul a prezentat şi atitudinea unor poeţi romantici din secolul al XIX-lea din Ungaria, Rusia şi Ucraina faţă de populaţiile străine cu care aceştia intrau în contact, atitudini marcate de profunde sentimente de ură. Ioan-Aurel Pop a arătat că Eminescu nu trebuie judecat în afara contextului istoric, ci trebuie avut în vedere că a fost un iubitor al poporului român şi în special al ţăranului român.

Prof. dr. Vasile Işan, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, a vorbit despre gândirea economică a lui Mihai Eminescu, iar prof. dr. Gabriel Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, a arătat că Eminescu a marcat un proces de maturizare a culturii române.

Poetul nostru naţional a fost elogiat şi de academicianul Emil Cimpoi din Republica Moldova, şi de poeţii Adam Puslojici din Serbia şi Ileana Mălăncioiu din România. Sesiunea solemnă dedicată comemorării lui Mihai Eminescu s-a încheiat cu discursul academicianului Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române şi preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă. (Sursa: patriarhia.ro)