Alături de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a slujit părintele arhimandrit Ioan Harpa, stareţul Mănăstirii Popăuţi şi exarhul zonei Botoşani, precum și stareți ai mănăstirilor din zonă.

În cuvântul de învățătură, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei în a subliniat faptul că smerenia, iertarea și iubirea sunt căi prin care fiecare creștin poate fi purtător de cruce, următor Domnului Hristos: „În primul rând, smerenia este taina Crucii, pentru că smerenia definește Întruparea, Răstignirea și Moartea Domnului Iisus Hristos. În al doilea rând, taina iertării este exprimată, de asemenea, prin realitatea Crucii. Un om care nu iartă, un om care nu trece peste greșelile celor din jur, un om cuprins de lanțul răzbunării, nu poate trăi autentic taina Crucii aici, pe pământ, și nu o poate dobândi pe deplin în Împărăția Cerurilor. Taina Crucii se exprimă, în al treilea rând, prin taina iubirii celor de aproape, a celor de departe, a lui Dumnezeu și a aproapelui, incluzând în aproapele nostru și pe dușmanul nostru. Și dacă poate, pe undeva, nu este foarte greu, - deși uneori greu este - să-l iubești și pe cel care nu ți-a făcut rău, care nu ți-a făcut nici o împiedicare, cât de greu este ca omul să-și iubească vrăjmașul? Și numai cel care tinde spre aceasta, chiar dacă nu a dobândit-o pe deplin, numai acesta este cu adevărat purtător de Cruce, următor al lui Hristos și primit în taina Împărăției Cerurilor”.

La finalul Liturghiei, după împărtășirea credincioșilor cu Sfintele Taine, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei le-a vorbit credincioșilor despre taina familiei creștine și i-a îndemnat pe cei prezenți să participe la referendumul ce va fi organizat pentru modificarea Constituției: „Avem în față și lucrarea care este legată de taina familiei. Vom fi chemați peste câteva săptămâni, noi, cei care suntem în ograda Bisericii și nu numai, să ne arătăm printr-un gest exterior mărturisirea noastră a dreptei credințe, a adevărurilor care sunt scrise în Sfânta Scriptură și anume cele legate de familie. Am încredințarea că și dumneavoastră, cei de față, deja cunoașteți despre ce este vorba și deja vă pregătiți și încercați în jurul dumneavoastră să creați spații de lumină și de manifestare a acestei mărturisiri, chemându-i pe toți cei pe care îi cunoașteți, din apropiere sau membri ai familiei, prieteni și cunoscuți care trăiesc în alte zone ale Moldovei, ale țării , ale lumii, cu îndemnul să adeverească că sunt iubitori de Dumnezeu, de Biserică, de neam, arătându-și toate aceste gânduri prin atașamentul față de taina familiei”.

Schitul Lebăda a luat fiinţă la începutul lunii august 2011.  Biserica aşezării monahale este în stil maramureşean, copie după Mănăstirea Bârsana din judeţul Maramureş. Mănăstirea a fost sfinţită de IPS Părinte Teofan Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, în data de 14 septembrie 2011. Stareța Mănăstirii Lebăda este Monahia Doroteia Dulgheru.