Moment omagial la Mănăstirea Dragomirna

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

Moment omagial la Mănăstirea Dragomirna

Mitropolitul Anastasie Crimca și Mitropolitul Bartolomeu Anania au fost comemoraţi sâmbătă, 19 ianuarie 2019, la Mănăstirea Dragomirna din judeţul Suceava. După slujba Parastasului a urmat un moment cultural dat de vizionarea unui documentar.

La Mănăstirea Dragomirna din judeţul Suceava s-a oficiat sâmbătă, 19 ianuarie 2019, slujba Parastasului pentru Mitropolitul Anastasie Crimca și pentru Mitropolitul Bartolomeu Anania. După slujba Parastasului, Preasfințitul Damaschin, Episco-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților a rostit un cuvânt de învățătură în care a scos în evidență dragostea de frumos și activitatea de asistență socială, direcții comune ale celor doi mitropoliți, chiar dacă au trăit la o distanţă de 400 de ani. Înaltul ierarh i-a îndemnat pe cei prezenți la mai multă aplecare asupra celuilalt, așa cum au făcut-o mitropoliții pomeniți. Cuvântul Preasfințitul Damaschin s-a încheiat cu rostirea unor versuri din poezia Miezonoptică a Mitropolitului Bartolomeu Anania. A urmat un moment cultural ce a constat în vizionarea unui documentar, realizat de Studioul Media al Mănăstirii Dragomirna, despre viața și activitatea mitropolitului ctitor, intitulat „Mitropolitul Anastasie Crimca – cuvânt și imagine”. Acest mare mitropolit al Moldovei s-a născut în Suceava, în anul 1560, din părinți foarte iubitori de Hristos, anume Ioan și Cristina. Din botez se chema Ilie. În timpul domniei lui Petru Șchiopul (1582-1591), tânărul Ilie Crimca a fost diac de cancelarie și ostaș. Apoi, renunțând la cele pământești, s-a făcut călugăr la micul schit al sihaștrilor de la Dragomirești. După puțină vreme, a fost ales episcop la Rădăuți. Dar în același an se retrage la Dragomirna, unde zidește o mică biserică de piatră, închinată Sfinților Enoh, Ilie și Ioan Teologul. În anul 1606, este ales episcop la Roman, iar în decembrie 1607 este ales Mitropolit al Moldovei și Sucevei, până în anul 1617, când se retrage din scaun la Mănăstirea Dragomirna, ctitorită de el în anul 1609. Între anii 1619-1629 păstorește din nou Biserica Moldovei, până la trecerea sa la cele veșnice, la 19 ianuarie 1629. În memoria colectivă, imaginea Mitropolitului Anastasie Crimca este legată de ctitorii – cele trei locașuri de cult și de Scriptoriul de la Dragomirna.

Colecție de facsimile cu portretul Mitropolitului Anastasie

Al doilea moment cultural l-a constituit vernisarea expoziției „Mitropolitul Anastasie Crimca – Portret de ctitor”. Maicile de la Atelierul de caligrafie și pictură „Mitropolit Anastasie Crimca” de la Dragomirna au realizat o colecție de 14 facsimile care ilustrează portretul ierarhului, reproduse întocmai din paginile din manuscrisele originale, în care apare portretul acestuia. Din acestea se observă atitudinea smerită, în rugăciune a mitropolitului în fața Sfintei Treimi, în fața Sfinților Trei Ierarhi Liturghisitori, în fața Bisericii, îmbrăcat în veșmânt de arhiereu cu sacos și mitră. Reproducerile sunt realizate pe hârtie specială care imită pergamentul, utilizând pigmenți naturali, foiță de aur și gumă arabică. Dintre invitați a luat cuvântul diplomatul Teodor Baconschi, care a subliniat rolul cultural al mănăstirilor, exprimându-şi dorința ca poporul român să-și canalizeze eforturile pentru a-și evidenția mai bine oamenii de cultură și faptele lor. Aceste comemorări nu înviază morții, ele au meritul de a îndepărta colbul uitării de pe file de istorie ale poporului român și a scoate la iveală chipuri luminoase ale marilor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Anastasie Crimca și Bartolomeu Anania prin jertfelnicia timpului lor prin osteneala gândirii, prin truda mâinilor și prin dragostea față de aproapele rămân modele de urmat. Scrierile lor ne îndeamnă la rugăciune, mediație, pocăință și smerenie pentru a spori în viața duhovnicească și iubirea aproapelui.

390 de ani de la trecerea la cele veșnice a mitropolitului Anastasie Crimca

Obștea Mănăstirii Dragomirna din județul Suceava, prin slujba Parastasului, a intrat în comuniune duhovnicească de rugăciune, cu doi mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române: Mitropolitul Anastasie Crimca și Mitropolitul Bartolomeu Anania. Desigur, acest lucru nu a fost o întâmplare ci s-a așezat sub voința proniei divine, mai ales că acest an a fost declarat de Patriarhia Română – Anul traducătorilor de cărți bisericești. Cei doi ierarhi mai sus amintiți s-au ostenit în cercetarea, traducerea cărților scripturistice și patristice. La acest lucru s-a adăugat o căutare asiduă, o observare și o analiză a tradițiilor și obiceiurilor poporului român. Din acest efort intelectual au rezultat opere de artă la Anastasie Crimca și opere literare la Bartolomeu Anania. Prin aceste opere ei și-au înveșnicit numele. Pentru Dragomirna și ctitorul ei – Anastasie Crimca, acum este un timp special. Un timp al amintirilor, pentru că în acest an se împlinesc cifre rotunde de la fapte mărturisitoare al Mitropolitului Anastasie Crimca, care au devenit, după cum spunea Nicolae Iorga „fapte de veșnică glorie. Pe 19 ianuarie 2019, s-au împlinit 390 de ani de la trecerea la cele veșnice a mitropolitului Anastasie Crimca. Pe 16 mai 2019, se vor împlini 400 de ani de la zidirea primului spital public din Moldova de către Anastasie Crimca și la 1 septembrie 2019 se vor împlini 410 ani de la ctitorirea bisericii mari de la Dragomirna cu hramul Pogorârea Duhului Sfânt. Aceste momente sunt prilej de a organiza evenimente culturale care să facă publice actele ctitoricești – de ziduri și de suflete ale marelui cărturar – Mitropolitul Anastasie Crimca. (Monahia Maria Magdalena, C. Ciofu)

Citește despre: