Tu zici Sunt creștin și te mulțumești cu asta. Aceasta e prima amăgire - să-ți însușești darurile și făgăduința creștinismului, însă fără nici o grijă pentru a înrădăcina în tine adevăratul creștinism; sau să-ți adaugi ceea ce nu poți dobândi decât prin virtutea și vrednicia cea dinlăuntru. Arată-ți  singur că e o amăgire să nu nădăjduiești într-o simplă denumire, că Dumnezeu poate ridica fii lui Avraam și dintr-o piatră și că poate lua făgăduința de la tine oricând, atâta vreme cât cele de trebuință pentru a avea parte de ea nu sunt împlinite degrabă. Mai ales, caută să înțelegi ce înseamnă să fii creștin, unește-te cu acest ideal și vei vedea cât mai ține această proptea a orbirii tale.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Cale spre mântuire, traducere de Bogdan Pârâială, Editura Bunavestire, Bacău, 1999, p. 140)