Dumnezeu

Inima omului se câștigă numai cu dragoste și blândețe

Cuvântul lui Dumnezeu este moale, iar inima noastră tare ca piatra; dar auzind omul de mai multe ori cuvântul lui Dumnezeu, i se deschide inima lui spre a-L iubi pe Dumnezeu.

Păcatele noastre și pocăința pentru ele

Dumnezeu n-o să-i muncească pe păcătoşi pentru că-s păcătoşi, o să-l muncească pe cel care nu s-a pocăit.

Teama de a ne destăinui duhovnicului

Dacă tu, ca om, te consideri vinovat şi te descoperi înaintea duhovnicului, Dumnezeu te-a iertat, fiindcă te-ai smerit.

Căsnicia ‒ pecetea celei mai adânci prietenii din toată viața omului

„Căsnicia e cheia înfrânării şi armonia dorinţelor, pecetea adâncii prietenii, băutura fără asemănare dintr-o fântână ferecată, de nepătruns celor lipsiţi de ea. Uniţi cu trupul, una în duh, unul pe altul se îndeamnă cu puterea dragostei lor. Căci căsnicia nu îndepărtează de Dumnezeu, ci ne aduce încă mai aproape de El, căci Însuşi Dumnezeu ne trage către ea.”

Libertate nu înseamnă „Fac orice vreau!”

Să discutăm cu copiii, să nu ne arătăm miraţi sau înspăimântaţi de ceva rău făcut de ei şi, în probleme secundare, să-i lă­săm chiar să lucreze singuri, după voinţa lor.

Pescuirea cea minunată – ce învățăm din ea și ce aplicăm în viața noastră?

Şi Domnul Hristos a zis: „Mână la larg şi aruncaţi mrejile spre pescuire”; şi Petru a zis atunci: „Doamne ne-am trudit şi nu am prins nimic, dar pentru cuvântul Tău arunc mreaja în mare” (Luca 5, 4-5). Sfântul Apostol Petru s-a supus atunci cu mintea lui Dumnezeu fără discuţie.

De vrei s-ajungi la Dumnezeu...

Să nu amâni la nesfârșit  Un ajutor ce ți se cere De către omul necăjit, Cu ochii umezi de durere.

Pe cât de tare doare lipsa harului dumnezeiesc, pe atât de imensă e bucuria regăsirii lui

Lucrul cel important este să păzim poruncile lui Hristos şi astfel venim la îndumne­zeire şi la lumină. După frângerea inimii, simţământul pocăinţei şi plâns, imediat urmează şi bucuria.

Cum să înaintăm în viața duhovnicească

Este mai bine să fim mai jos, dar în pace, decât mai înalţi, dar în tulburare.

Foloasele desei mărturisiri

Cel care des se mărturiseşte, când îşi va aduce aminte cum că după puţin are să se mărturisească, deşi (poate) va fi avut scop ca să păcătuiască, se opreşte, socotind ruşinea ce are să ia când se va mărturisi şi mustrarea ce va să audă de la duhovnic.

Pagini