Organizatorii colocviului „Muzica bizantină în Principatele Române. 200 de ani de la Reforma hrisantică“ şi-au propus, atât prin prezentări ştiinţifice, cât şi prin momente de interpretare psaltică, evidenţierea rolului avut de către Principatele Române, prin mitropoliţii, domnitorii şi intelectualii români şi greci ai începutului de secol XIX, în acceptarea, susţinerea şi promovarea noii metode elaborate de către cei trei dascăli constantinopolitani, Hrisant de Madyt, Hurmuz Hartofilax şi Grigorie Protopsaltul. Astfel, despre diferenţele între noua şi vechea notaţie, dar şi despre elementele de noutate ale Reformei, despre preţuirea şi jertfa adusă de dascălii şi ierarhii români la propovăduirea muzicii Sfinţilor Părinţi imnografi au vorbit monahul Filotheu Bălan de la Mănăstirea Petru Vodă, pr. asist. dr. Gabriel Nastasă de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi şi lect. dr. Zamfira Dănilă şi prep. drd. Adrian Sîrbu de la Universitatea de Arte „George Enescu“ din Iaşi. Evenimentul s-a bucurat şi de prezenţa părintelui arhimandrit Hrisostom Rădăşanu, consilierul educaţional al Arhiepiscopiei Iaşilor, care, în calitate de delegat al Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan, a transmis un mesaj de binecuvântare.

Colocviul a avut şi un mesaj muzicologic, sonorităţile monodice ale mai multor compozitori români fiind interpretate de corurile psaltice „Basileus“ - Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Vasile cel Mare“, „Vasiliana“- Liceul Pedagogic „Vasile Lupu“ din Iaşi (dirijor la ambele coruri fiind diac. prof. Mihai Ursache), „Iosif Naniescu“ - Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi (dirijor pr. Gabriel Nastasă), „Floralia“ - Secţia de Muzică religioasă a Universităţii de Arte din Iaşi şi „Byzantion“ (dirijor Adrian Sîrbu).

După cum ne-a declarat prep. drd. Adrian Sîrbu , reforma notaţiei psaltice a însemnat pentru muzicală bisericească românească o poartă larg deschisă spre mult aşteptata românire a cântărilor, prin contribuţia fundamentală a celor trei mari dascăli români, Macarie Ieromonahul, Anton Pann şi Dimitrie Suceveanu, la care se alătură nume sonore precum Nectarie Frimu, Ghelasie Basarabeanul, Visarion de la Neamţ ş.a. Cu sprijinul direct al vizionarului mitropolit-cărturar Veniamin Costachi, cel care avea să reprezinte o sursă de inspiraţie, prin activităţile sale cultural-educaţionale pentru mitropolitul muntean Dionisie Lupu, s-a făcut trecerea de la manuscris la tipăritură, de la predarea cu ajutorul dascălilor greci la învăţământul exclusiv în limba română.