Prima teză de doctorat, susţinută în Sala Profesori a Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“, a avut titlul „Parohia ortodoxă - orizont al propovăduirii Evangheliei, mărturiei creştine, culturii şi al filantropiei“ şi a aparţinut părintelui Nichita Dănuţ de la Biserica „Sf. Gheorghe“ - Târgu Ocna, jud. Bacău, Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului. Coordonatorul ştiinţific al tezei a fost pr. prof. univ. dr. Gheorghe Petraru, prodecanul facultăţii de teologie ieşene, iar comisia de doctorat a avut următoarea componenţă: preşedinte - pr. prof. univ. dr.  Ioan Cristinel Teşu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, referenţi - pr. prof. dr. Mihai Himcinschi, prorectorul Universităţii „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia, pr. prof. dr. Aurel Pavel, decanul facultăţii de teologie ortodoxă din Sibiu, şi pr. prof. dr. Nechita Vasile de la facultatea de teologie a Universităţii „Ovidius“ din Constanţa. În scopul acestui demers ştiinţific, candidatul a primit  binecuvântarea Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.

„Demersul expunerii sistematice a unei teme privind parohia reprezintă pentru preot o continuare firească a misiunii acestuia, de a-L împărtăşi pe Hristos tuturor celor care doresc să moştenească viaţa veşnică (Lc. 10, 25). Motivul alegerii temei este unul cât se poate de evident, anume că parohia rămâne cea mai importantă unitate a Bisericii, în ciuda secularizării şi globalizării. Un alt motiv - locul tot mai important pe care îl ocupă pledoaria pentru parohie în viaţa Bisericii: declararea anului 2015 ca An omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi. (Hotărârea Sf. Sinod nr. 10.717/29 oct. 2013). Comunitatea ortodoxă locală, în special, cu tradiţia ei milenară, poate constitui un model de comuniune pentru întreaga societate umană, iar rezistenţa ei, chiar şi în faţa ateismului şi secularizării, constituie o dovadă în acest sens. Ca noutate, lucrarea cuprinde o cercetare statistică, făcută la nivelul propriei parohii ce arată elocvent  modul în care creştinii înţeleg credinţa Bisericii şi pe ei înşişi ca exponenţi ai acesteia. Lucrarea se remarcă prin caracterul ei academic, ştiinţific, sistematic cu o componentă profund analitică, invitând la a gândi şi a trăi teologic şi misionar Ortodoxia la nivel parohial, în simbioză cu cultura locală perenă a românilor, în relaţii frăţeşti şi iubire creştină cu scopul întrupării Evangheliei lui Hristos în viaţa credincioşilor păstoriţi, a asumării cunoştinţelor religioase în viaţa reală de zi cu zi a creştinilor, dar şi sintetic prin elaborarea unitară şi sistemică în sens academic“, a subliniat în referatul prezentat pr. prof. univ. dr. Gheorghe Petraru, coordonatorul lucrării „Parohia ortodoxă - orizont al propovăduirii Evangheliei, mărturiei creştine, culturii şi al filantropiei“.

 „Sfânta Liturghie constituie izvorul care propulsează Biserica în lucrarea ei misionară“

Cea de a doua teză de doctorat, cu titlul „Dimensiunea misionar-mărturisitoare a Sfintei Liturghii“ a fost susţinută de pr. Bădiliţă Ionuţ, preot paroh la Parohia „Sf. M. Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir“ - Satu Nou, comuna Fântânele, jud. Iaşi, Protopopiatul Hârlău.

 Coordonatorul ştiinţific al tezei a fost tot pr. prof. univ. dr. Gheorghe Petraru, prodecanul facultăţii de teologie ortodoxă din Iaşi. Comisia de doctorat l-a avut ca preşedinte pe pr. prof. univ. dr. Ioan Cristinel Teşu de la facultatea de teologie ortodoxă a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, iar referenţii comisiei au fost pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna“ a Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu, pr. prof. univ. dr. Mihai Himcinschi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia, pr. prof. univ. dr. Vasile Nechita de la facultatea de teologie ortodoxă a Universităţii „Ovidius“ din Constanţa şi conf. univ. dr. Vasile Cristescu de la facultatea de teologie ortodoxă din Iaşi.

„În Ortodoxie, dumnezeiasca Liturghie nu este înţeleasă ca un eveniment paralel cu viaţa şi misiunea creştinilor în societate sau ca o escapadă pasageră în universul rugăciunii, ci ea îmbrăţişează toate dimensiunile vieţii noastre, conferindu-le sens, plinătate şi conţinut. Liturghia nu se termină cu formula de apolis, ci se prelungeşte sau se extinde în mod firesc «extra septa ecclesiae», în afara zidurilor bisericii, în viaţa noastră de zi cu zi, ori de câte ori trăim în conformitate cu spiritul ei. Or, a trăi conform spiritului Liturghiei presupune ca noi, cei care participăm la misterul liturgic - sau după expresia profundă a lui Ch. Yannaras, noi care aparţinem acestui mister -, să împărtăşim în lume prin cuvânt şi faptă Evanghelia iubirii lui Hristos, Care se frânge şi se împarte ca pâine a vieţii şi pahar al nemuririi pentru viaţa lumii. În Liturghia Ortodoxă există două mişcări complementare, corelative: o mişcare ascensională, de înălţare a sinaxei liturgice către tronul Preasfintei Treimi pentru a-i aduce doxologie şi pentru a vedea lumina cea neînserată a Împărăţiei şi, respectiv, o mişcare de coborâre, de reîntoarcere a comunităţii de pe culmea taborică a Liturghiei în lume, pentru a mărturisi înaintea oamenilor pe Hristos de care membrii comunităţii s-au împărtăşit prin cuvântul evanghelic, cântare în comun, rostirea Simbolului de credinţă, rugăciune şi mai ales prin comuniune euharistică. Sfânta Liturghie constituie izvorul, energia sau puterea care însufleţeşte, care propulsează Biserica în lucrarea ei misionară. Ea va rămâne până la sfârşitul veacurilor «rugul aprins» de unde Hristos-Cuvântul ne vorbeşte, ne interpelează, ne întăreşte, ne hrăneşte şi ne trimite în lume ca misionari şi martori ai Săi, pentru a conduce lumea spre Împărăţia eshatologică, a cărei lumină şi splendoare le pregustăm «hic et nunc» în fiecare Liturghie euharistică“, a spus candidatul în prezentarea tezei.

De asemenea, conducătorul ştiinţific, pr. prof. univ. dr. Gheorghe Petraru, a concluzionat: „Lucrarea părintelui Bădiliţă Ionuţ este una de valoare prin sinteza teologico-misionară, filosofico-literară structurată ca un adevărat program ortodox de educaţie liturgică şi spiritual-ascetică şi practică sacramentală şi comuniune euharistică, legate de misiunea Bisericii şi mărturia creştinilor spre afirmarea ethosului consacrat în orizontul Ortodoxiei, cu valenţe multiple ce constituie o bogaţie enormă pentru omul de astăzi, debusolat în parte de  ideologii, secularizare, globalizare şi refuz al spiritului, al culturii reale, al etnicului cu valorile universale al Bisericii lui Hristos. Prin bogaţia materialului studiat, analizat şi prezentat, autorul ne oferă o viziune reală despre modul de a face teologie ortodoxă în contextul actual al comunităţii eclesiale locale, al spaţiului public, cu valenţe universale. Lucrarea ne oferă reale deschideri interdisciplinare, în plan misionar şi teologic, dar şi ecumenic, etic şi cultural, o premisă reală pentru formarea creştină în plan cognitiv religios şi experienţial ca relaţie, comuniune vie cu Dumnezeu şi cu semenii. Candidatul dă dovadă prin acest demers de realism misionar şi teologic pe baza realismului Revelaţiei plinite în Hristos, confirmând prin cercetare, erudiţie, pastoraţie că educaţia religioasă prin Liturghie este indispensabilă pentru credinciosul creştin, că teologia şi viaţa Bisericii, cu orizontul cotidian de viaţă şi cultură, se întrepătrund, sunt conexe şi reprezintă transpunrea în experienţă permanentă, evanghelizatoare, spirituală, liturgică, sacramentală a învăţăturii lui Hristos, Învăţătorul şi Mântuitorul nostru“.

La finalul şedinţelor, la care a fost prezent şi pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan, decanul facultăţii de teologie ortodoxă din Iaşi, membrii comisiei au acordat celor doi candidaţi titlul de doctor în teologie. Evenimentul academic s-a încheiat cu jurământul de credinţă şi de fidelitate faţă de Biserica strămoşească, depus de noii doctori în teologie, ceremonie ce a avut loc în capela facultăţii.