Joia trecută, când Biserica noastră a prăznuit „Aflarea moaştelor Sfântului Cuvios Serafim de Sarov“, Mănăstirea Eşanca din judeţul Botoşani şi-a serbat hramul. Cu acest prilej, de la Biserica „Sfântul Nectarie“ din Iaşi, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi prin bunăvoinţa părintelui paroh Petrică Lehaci, la mănăstirea botoşăneană fost adusă racla în care se află un fragment din moaştele Sfântului Nectarie. Programul liturgic al sărbătorii a început  miercuri, 18 iulie, cu slujba Privegherii în cinstea Sfântului Serafim de Sarov şi a continuat a doua zi cu slujba Sfintei Liturghii, oficiată de Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, alături de un sobor de preoţi din mai multe protopopiate ale Arhiepiscopiei Iaşilor. Din soborul slujitor au mai făcut parte arhim. Hrisostom Rădăşanu, consilier al Sectorului Învăţământ al Arhiepiscopiei Iaşilor, arhim. Benedict Sauciuc, stareţul Mănăstirii Neamţ, protos. Arsenie Butnaru, stareţul Mănăstirii Vlădiceni, protos. Teodosie Pleşca, stareţul Mănăstirii Zosin, protos. Valerian Radu, slujitor la Catedrala mitropolitană din Iaşi, şi protos. Serafim Grigoraş, ctitorul Mănăstirii Eşanca şi slujitor la Catedrala mitropolitană din Iaşi .

În cuvântul adresat credincioşilor la finalul Sfintei Liturghii, arhim. Hrisostom Rădăşanu a vorbit despre viaţa Sfântului Serafim de Sarov, „model de viaţă, model de moarte şi mai mult decât aceste două, model de nemurire“, dar şi despre necesitatea dobândirii sfinţeniei. „În sfânt şi în sfinţenie şi-a găsit neamul românesc chemarea şi vocaţia, împlinirea, binecuvântarea, liniştea, credinţa, nădejdea şi dragostea. Sunt importante şi înţelepciunea şi puterea, dar sfinţenia primează, pentru că ea ne pune în prezenţa lui Dumnezeu“, a spus arhim. Hrisostom Rădăşanu.

„Monahismul presupune comuniune, comunicare şi cuminecare“

După Sfânta Liturghie, PS Calinic Botoşăneanul a sfinţit locul pe care se va ridica casa monahală a Mănăstirii Eşanca şi a ţinut un cuvânt de învăţătură, în care a vorbit despre rolul şi importanţa monahismului, văzut ca ideal al Bisericii. „Monahismul este o realitate peste care nu se poate trece. O Biserică fără monahi este o Biserică fără ideal. Prezenţa monahilor români încă din secolele III-IV ne arată faptul că poporul nostru a crezut în Dumnezeu cu toată fiinţa lui şi L-a propovăduit în toată tensiunea şi intensitatea lui. Monahii, dincolo de încercările prin care trec, sunt faruri şi felinare ale lui Dumnezeu, care s-au retras în ideea de a-şi conserva existenţa în cele ale lui Dumnezeu. A te retrage nu înseamnă însă a te închide în propriul egoism, ci înseamnă a te închide în relaţie cu ceva şi a te deschide în relaţie cu Altcineva, pentru că monahismul presupune comuniune, comunicare şi cuminecare. Celui care nu ştie să relaţioneze cu Dumnezeu şi implicit cu semenii nu-i va folosi nici lui, nici altora retragerea sa din lume“, a subliniat PS Calinic.

La final, protos. Serafim Grigoraş, ctitorul Mănăstirii Eşanca, a mulţumit Înalt Preasfinţitului Teofan şi Preasfinţtului Calinic, dar şi preoţilor slujitori şi credincioşilor prezenţi pentru împreuna slujire şi împreuna rugăciune. Hramul Mănăstirii Eşanca s-a încheiat cu o agapă, la care au participat toţi cei prezenţi.

Mănăstirea Eşanca a fost înfiinţată la începutul anului 2010 cu sprijinul protos. Serafim Grigoraş, slujitor la Catedrala mitropolitană din Iaşi. Toate lucrările acestei aşezări monahale s-au efectuat sub directa supraveghere a Preasfinţitului Calinic Botoşăneanul.