Fidelă învăţăturii apostolice, deschisă la dialogul cu ştiinţa şi în pas cu dezvoltarea tehnologică, educaţia teologică românească poate fi considerată drept una dintre cele mai progresiste din spaţiul ortodoxiei contemporane. Dacă ne rezumăm la zona Moldovei, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi este, astăzi, singura facultate de teologie din Nord-Estul României care formează nu numai preoţi, ci şi specialişti pe cele patru direcţii de studiu: Teologie Pastorală, Teologie Socială, Teologie Didactică şi Artă Sacră, la toate nivelele de studiu (Licenţă în Teologie, Master în Teologie şi Doctorat în Teologie). De asemenea, începând cu anul universitar 2005-2006, Facultatea „Dumitru Stăniloae“ se aliniază Declaraţiei de la Bologna, în conformitate cu legislaţia în vigoare, iar în anul 2009 au absolvit studenţi teologi care au urmat cursurile în sistemul european (4-2-3).

Pentru sesiunea de admitere din anul universitar 2011-2012, organizată în luna iulie, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi a scos la concurs 160 de locuri la specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală - 7 locuri revenind olimpicilor, 53 de locuri finanţate de la buget şi 100 cu taxă. La specializarea Teologie Ortodoxă Didactică au fost declaraţi admişi, în urma sesiunii din iulie, 9 candidaţi; la Teologie Ortodoxă Socială - 8 candidaţi, în timp ce la Artă Sacră au fost acceptaţi, până în prezent, 24 de studenţi, din acest total, două locuri revenind olimpicilor. „La specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală au fost ocupate toate locurile scoase la concurs, iar pentru completarea locurilor disponibile la celelalte specializări, vom organiza o nouă sesiune de admitere în luna septembrie“, a precizat pr. prof. univ. dr. Ioan C. Teşu, directorul Departamentului Teologie, din cadrul Facultăţii „D. Stăniloae“.

Tineri din toată ţara vin să studieze Teologia la Iaşi

Una dintre condiţiile de înscriere la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi o reprezintă anexarea la dosar, de către candidat, a binecuvântării primite din partea ierarhului eparhiei din care provine. „Este o regulă pe care noi am respectat-o cu stricteţe, inclusiv pentru candidaţii care nu provin din eparhiile Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Sunt mulţi tineri, din întreaga ţară, care aleg Facultatea de Teologie din Iaşi, deoarece se regăsesc în starea duhovnicească specială din acest important centru religios şi cultural. Dar atunci când vorbim de 160 de candidaţi admişi la specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală, spre exemplu, nu vorbim şi despre 160 de licenţiaţi la finele studiilor. Sunt mulţi studenţi care, din varii motive, se retrag pe parcurs, fie că nu îşi găsesc vocaţia, sau, pur şi simplu, nu fac faţă standardelor pe care le impune facultatea noastră“, spune decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“, pr. prof. dr. Viorel Sava. În privinţa locurilor destinate elevilor olimpici la specializările oferite de Facultatea de Teologie din Iaşi, pr. prof. dr. Viorel Sava subliniază că este o şansă, atât pentru profesori, cât, mai ales, pentru ceilalţi studenţi, de a lucra alături de colegi cu un potenţial foarte bun.

„Pe de altă parte, ne-am gândit şi la faptul că aceşti tineri nu sunt doar o forţă de muncă ce trebuie exploatată - aşa cum se întâmplă, de cele mai multe ori, în prezent, mai ales în străinătate -, ci ei trebuie stimulaţi şi încurajaţi să rămână în ţară şi să ofere aici toate lucrurile bune pe care le pot oferi“, spune pr. prof. dr. Viorel Sava. Din acest punct de vedere, Facultatea de Teologie din Iaşi se poate mândri cu o direcţie unică în ţară, cea de miniatură religioasă, din cadrul specializării Artă Sacră. „În cadrul nici unei universităţi din ţară, şi nu mă refer doar la facultăţile de Teologie sau cele de Artă, nu regăsim o asemenea direcţie de miniatură religioasă, cum are Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi. Studenţii noştri creează aici adevărate opere de artă, pe care încercăm în prezent să le promovăm şi în străinătate. De asemenea, una dintre preocupările constante pe care le-am avut ca decan a fost consolidarea Şcolii Doctorale în teologie de la Iaşi, motiv pentru care, în momentul de faţă, Iaşul îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi unul dintre cele câteva centre din ţară care vor avea dreptul să organizeze doctorat în Teologie“, subliniază pr. prof. dr. Viorel Sava.

„Preferăm pe aceşti tineri pentru că au un comportament creştinesc“

În privinţa specializărilor oferite de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, pr. prof. dr. Viorel Sava subliniază faptul că, indiferent dacă vorbim de pedagogie, artă sacră sau asistenţă socială, toate aceste discipline sunt receptate de studenţi într-o manieră înduhovnicită. „Spre exemplu, asistenţa socială, în cadrul facultăţilor de teologie, are o componentă unică, creştină şi duhovnicească, ce atrage un anumit tip de candidaţi. Ca decan al acestei facultăţi, mi s-a solicitat, nu de puţine ori, de către diverse persoane sau instituţii din domeniul asistenţei sociale, să recomand licenţiaţi ai acestei specializări din cadrul Facultăţii de Teologie, spunându-mi-se: «Preferăm pe aceşti tineri, pentru că nu fac doar o meserie, ci au şi un comportament creştinesc»“, explică pr. prof. dr. Viorel Sava.

Teologia, una dintre cele patru facultăţi fondatoare a Universităţii din Iaşi

Dintre Ţările Române, Moldova a fost dintotdeauna promotoarea consecventă a învăţământului teologic. Încă din 1640, în cadrul Academiei Vasiliene, la loc de cinste între ştiinţe se studia „theologhia“. În secolul al XVIII-lea, în cadrul Academiei de la Putna (cu funcţionare atestată documentar între 1774 şi 1782), se studia, de asemenea, teologia pentru cei care aveau să devină preoţi. Aceasta era, de altfel, singura instituţie de învăţământ care pregătea candidaţi pentru hirotonie. Tot în Moldova, la Iaşi, prin 1803-1804, a luat fiinţă primul Seminar din Ţările Române, numit de marele istoric Constantin Erbiceanu „Sorbona românilor“. Mai târziu, în cadrul Academiei Mihăilene, ale cărei cursuri au fost inaugurate în anul 1835, teologia se studia la nivel universitar, cu o durată de patru ani. Academia a devenit, ulterior, Universitatea ieşeană, care urma să poarte numele fondatorului ei, Alexandru Ioan Cuza. La inaugurarea Universităţii din Iaşi (26 octombrie 1860), Teologia fost una dintre cele patru facultăţi fondatoare, împreună cu Dreptul, Filosofia şi Medicina.

În 1860, Facultatea număra 14 studenţi, însă numărul lor s-a redus în anii următori, din cauza dificultăţilor economice şi lipsei personalului didactic calificat corespunzător, fapt care a determinat şi închiderea ei. După Marea Unire, în 1926, o filială a Facultăţii de Teologie Ortodoxă s-a deschis la Chişinău, fiind apoi transferată la Bucureşti, în 1941, când Basarabia devine parte a URSS. În iulie 1990, cu prilejul instalării noului Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, IPS Daniel, actualul Patriarh al României, între obiectivele propuse în cuvântul de instalare l-a fixat şi pe acela de a redeschide Facultatea de Teologie. Începând din anul universitar 1990-1991, în cadrul Mitropoliei de la Iaşi s-a reactivat Institutul Teologic de Grad Universitar, devenit, în 1991, la solicitarea Universităţii „Al. I. Cuza“, facultate membră, cu drepturi şi obligaţii depline. Dacă, iniţial, facultatea a funcţionat în spaţiile Universităţii, după evenimentele din 1989, ea a fost redeschisă, întâi ca Institut Teologic Universitar, apoi ca facultate membră a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. Sediul actual este clădirea fostului Seminar „Mitropolit Veniamin Costachi“, construit pe locul reşedinţei prinţului Grigore Sturza

Specializări disponibile la Facultatea „Dumitru Stăniloae“

În cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă de la Iaşi există următoarele specializări pentru studiile de licenţă (ciclul I de studii): Teologie Ortodoxă Pastorală - cu durata studiilor de 4 ani; Teologie Ortodoxă Didactică - cu durata studiilor de 3 ani; Teologie Ortodoxă Socială - cu durata studiilor de 3 ani; Artă Sacră - cu durata studiilor de 3 ani. Absolvenţii Secţiei Teologie Pastorală pot deveni, prin hirotonie, membri ai clerului bisericesc în treptele de diacon, preot, episcop, în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române. Totodată, absolvenţii care nu urmează vocaţia preoţească pot alege un alt domeniu de activitate în administraţia bisericească sau în societatea civilă. Astfel, absolvenţii Secţiei Teologie Didactică pot deveni profesori de religie în şcolile din învăţământul de stat sau particular, iar absolvenţii Secţiei Teologie Socială - lucrători sociali în instituţiile de stat sau bisericeşti. Absolvenţii Secţiei Artă Sacră sunt specializaţi în conservarea şi restaurarea patrimoniului bisericesc şi a operelor de artă (icoane, lemn policrom, cărţi, documente etc.), în timp ce o subsecţie a acestei specializări pregăteşte specialişti pentru pictura bisericească. Totodată, absolvirea de către studenţii acestei secţii şi a modulului pedagogic, care este facultativ, oferă posibilitatea predării educaţiei plastice în învăţământul preuniversitar.

În ceea ce priveşte Studiile de Masterat (ciclul II de studii), cu durata de 2 ani, programa cuprinde: Hermeneutică şi teologie biblică; Teologia sistematică în context contemporan; Viaţa bisericii - istorie şi actualitate; Teologie practică şi pastoral-misionară; Patrimoniu cultural. De asemenea, absolvenţii de master pot urma şi o carieră didactică în învăţământul liceal (cu condiţia absolvirii ambelor module pedagogice - nivel 1 şi nivel 2).

Şcoala doctorală (ciclul III de studii) are o durată de 3 ani şi poate fi urmată de absolvenţii de masterat, care vor obţine titlul de Doctor în Teologie, ce permite accesul în învăţământul superior şi în cercetarea ştiinţifică.

Mai multe detalii despre specializările şi condiţiile de înscriere la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi puteţi obţine la tel. 0232.201.328, la adresa de internet www.teologie.uaic.ro sau la sediul Facultăţii din Strada Cloşca nr. 9, Iaşi.

Protos. Hrisostom Rădăşanu: „Pentru învăţământul teologic, a fi reformator este o necesitate“

Protos. Hrisostom Rădăşanu este consilier al sectorului Învăţământ şi Activităţi cu tineretul al Arhiepiscopiei Iaşilor şi unul dintre membrii comisiei în faţa căreia candidaţii au susţinut interviul ce a precedat acordarea binecuvântării de înscriere la Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae“. Despre pregătirea aspiranţilor de student la Facultatea de Teologie din Iaşi, protos. Hrisostom Rădăşanu spune că cel mai bun indicator este faptul că, anul acesta, media de promovabilitate la bacalaureat de la seminariile teologice a reprezentat dublul faţă de media judeţeană sau naţională.

- Părinte consilier, traversăm, în momentul de faţă, o nouă încercare de reformare a învăţământului românesc, într-un proces care îşi propune, printre altele, să reducă superficialitatea şi goana după diplome care ajung, în multe cazuri, nici să nu mai aibă valoare. Unde credeţi că se situează învăţământul teologic în acest tablou general?

- Pentru învăţământul teologic, a fi întotdeauna reformator este o necesitate. Necesitatea de a te pune mereu în prezenţa Celui Care a spus: „Iată, Eu le fac noi pe toate“. Nevoia de a fi întotdeauna însetat şi înfometat după dreptatea lui Dumnezeu este, aşadar, o marcă specifică a celui care învaţă despre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu. Ceea ce se schimbă sunt modalităţile diverse de a ne pune la dispoziţia harului înnoitor al Lui. Aceasta este adevărata reformă, de fapt, iar învăţământul teologic ar trebui să dea tonul oricărei schimbări benefice pentru învăţământ în general, prin cultivarea unor valori ce ţin de acordarea cât mai autentică a cunoştinţei cu fapta şi a acestora împreună cu dreapta răsplătire.

- Examenul de admitere la Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi a suferit, dacă se poate spune aşa, o schimbare de accent în ultimii ani, în sensul că se acordă o importanţă mult mai mare interviului în urma căruia candidaţii primesc acceptul de a intra în examenul propriu-zis. Care sunt motivele care au stat la baza acestei decizii?

- Interviul care precede acordarea binecuvântării din încredinţarea Înalt Preasfinţitului Teofan împlineşte două exigenţe. Cea dintâi este aceea de a recunoaşte, din perspectiva ierarhului, o activitate care a vizat pregătirea unui suflet pentru primirea Tainei Hirotoniei în diversele sale trepte. Aceasta înseamnă că la interviu se ia în considerare o notă redactată de spiritualii seminariilor teologice, dimpreună cu directorii şi consiliile profesorale, prin care se face o diagnoză a vieţii duhovniceşti, sociale a candidatului şi se oferă, apoi, o concluzie, sub forma unei recomandări de a continua sau de a nu continua studiile teologice la facultate. A doua exigenţă ţine de comunicarea unor aşteptări din partea Bisericii în ceea ce priveşte participarea viitorului student la viaţa ei, fie ca student, masterand şi, apoi, ca preot. Prin aceasta, se doreşte ca binecuvântarea ierarhului să fie asumată cu bună ştiinţă şi întreagă responsabilitate de către candidat. Ierarhul nu dă binecuvântare pentru lucruri rele, ci spre plinirea lucrurilor bune şi folositoare Bisericii. Or, un tânăr care conştientizează acest lucru, fie şi în limitele reduse oferite de un interviu, va fi mai motivat să le împlinească pe cele bune şi să se ferească de cele nepotrivite statutului său de viitor slujitor al altarului.

- Cum aţi perceput Sfinţia Voastră, ca membru al comisiei de examinare în proba interviului, nivelul de pregătire, atât teoretică, cât şi „vocaţională“ a candidaţilor din acest an?

- Ca răspuns la aceasta, pot doar să rog pe Domnul secerişului să facă aprecierile de rigoare şi să îşi aleagă pe cei ce vor lucra cu bucurie şi jertfelnicie în via Lui. Aş mai putea menţiona, în treacăt doar, dar cu mulţumire lăuntrică, faptul că, anul acesta, media de promovabilitate la bacalaureat de la seminariile teologice a reprezentat dublul faţă de media judeţeană sau naţională. Ori aceasta înseamnă o certificare favorabilă a acelora care se ostenesc pe băncile seminariilor teologice din eparhie şi care, implicit, sunt aşteptaţi să ridice, de la an la an, nivelul de pregătire duhovnicească şi intelectuală de la facultatea noastră.

- Ce l-aţi sfătui pe proaspătul student al acestei facultăţi?

- Legat de acest aspect, nu pot decât să improvizez pe marginea unui cuvânt al Părinţilor din vechime: dacă îţi place ceea ce faci ca preot şi împlineşti ceea ce harul lui Dumnezeu te îndeamnă şi te ajută să faci, preoţia este cel mai frumos lucru din lume. Dacă însă nu te regăseşti în valorile credinţei creştine sau te regăseşti fragmentar şi neconvins, preoţia poate deveni o corvoadă cumplită, o muncă fără o finalitate care să dea pace sufletului. Şi cred că e necesar ca la acest lucru să ne gândim bine, chiar înainte de a depune dosarul de înscriere la facultate, dacă nu cumva am făcut-o înainte.