În data de 24 decembrie 1925, în ajunul Nașterii Domnului, în comuna Unțeni, județul Botoșani, s-a născut Hareta Costaș. A copilărit în satul Călugăreni, alături de cei cinci frați ai săi, dintre care doi băieți și trei fete, ea fiind a patra dintre copii. A provenit dintr-o familie modestă, părinții ei ocupându-se cu treburile gospodărești și cu agricultura. A fost crescută în duhul Bisericii, primele povățuiri primindu-le de la bunica sa din sat, aceasta din urmă trecând la Domnul la vârsta de 108 ani. 

A urmat clasele primare la școala din satul natal, după care a început munca în gospodarie, mergând cu animalele la păscut și ajutând-o pe mama ei la războiul de țesut. De-a lungul vieții sale a avut două căsnicii, din care au rezultat 5 copii: doi băieți gemeni, două fete și încă un băiat. Cu toate greutățile prin care a trecut nu și-a pierdut credința în Dumnezeu, și-a îndrumat copiii, nepoții si strănepoții pe calea credinței străbune, povățuindu-i până în ultima clipă. Prima căsnicie  a durat doar opt ani, soțul îmbolnăvindu-se de cancer la stomac. Hareta s-a îngrijit de el prin spitale, neavând din partea familiei mult sprijin. A doua căsnicie a fost și mai scurtă, soțul părăsindu-și familia după o perioadă de vreme. 

După decesul fiicei sale din a doua căsnicie, Hareta s-a ocupat de creșterea celor doi copii, cu frică de Dumnezeu, participând în fiecare duminică și zi de sărbătoare la slujbele oficiate la biserica din sat. Din puținul ei a oferit mereu sprijin celor din jurul său, precum și parohiei din localitate, chiar dacă uneori banii nu ajungeau pentru cele necesare traiului zilnic. 

Cu toate că uneori viața a pus-o la grele încercări, aceasta nu și-a pierdut niciodată credința în Bunul Dumnezeu, rugându-se neîncetat și punându-și speranța în ajutorul Domnului. O mare parte din timp și-l petrecea citind cărți religioase, ultimii ani din viața realizând prescuri pentru Sfanta Liturghie, fără a dori să fie remunerată. Chiar dacă între timp, una dintre surorile sale a părăsit credința ortodoxă, relația dintre ele a continuat într-un mod afectiv, fiecare dintre ele păstrându-și drumul ales. A fost mereu apreciată, respectată și iubită de către semenii ei, oferindu-le mereu sfaturi duhovnicești. A trecut la cele veșnice vineri, în data de 26 ianuarie, la vârsta de 98 ani, lăsând un gol imens comunității din care a făcut parte. 

Slujba înmormântării a avut loc luni, 29 ianuarie, la biserica Parohiei Borzești, din comuna botoșăneană Ungureni.

Dumnezeu să o ierte și cu drepții să o așeze!