Purtăm aşadar, cu noi, în „vasele de lut" ale exis­tenţei noastre istorice precare o comoară inestimabilă - de care cei mai mulţi nu sîntem deplin conştienţi - ce a dat neamului nostru forţa de a-şi asuma şi a-şi duce crucea unui destin istoric vitreg. Nu socotim nici prea retorică, şi nici gratuită afirmaţia că Ortodoxia a dat poporului român puterea de a-şi asuma întot­deauna istoria şi a o transfigura şi că ea a rodit în su­fletul lui o rînduialâ de viaţă creştină şi o spirituali­tate unice. Căci Ortodoxia este „duh şi viaţă"; este via­ţă în Hristos, prin Duhul Sfînt şi nu tradiţie goală, în­cremenită în forme istorice anacronice. (Părintele Eugen Drăgoi și Părintele Ninel Ţugui)

(Celălalt Noica – Mărturii ale monahului Rafail Noica însoțite de cîteva cuvinte de folos ale Părintelui Symeon, ediția a 4-a, Editura Anastasia, 2004, p. 20)