Înalții clerici din Biserica Ortodoxă Rusă pot candida pentru funcții politice în cazuri excepționale

Ortodoxia în lume

Înalții clerici din Biserica Ortodoxă Rusă pot candida pentru funcții politice în cazuri excepționale

    • Înalții clerici din Biserica Ortodoxă Rusă pot candida pentru funcții politice în cazuri excepționale
      Înalții clerici din Biserica Ortodoxă Rusă pot candida pentru funcții politice în cazuri excepționale

      Înalții clerici din Biserica Ortodoxă Rusă pot candida pentru funcții politice în cazuri excepționale

Biserica Ortodoxă Rusă a aprobat ca ierarhii și clerul bisericesc să poată candida pentru slujbe politice în cazuri excepționale atunci când prezența lor este necesară pentru a lupta “împotriva forțelor care folosesc puterea electoral pentru a lupta cu Biserica Ortodoxă“.
Documentul aprobat în 2 februarie 2011 de Sinodul Episcopilor, care a avut loc la Moscova, descrie potențialii oponenți ai Bisericii ca “forțe care includ schismaticii și cei de alte religii“ fără a numi specific pe unii dintre ei. Se afirmă în document că Biserica are dreptul de a transmite judecata morală în programele politice și în hotărârile care privesc probleme de relativism moral, valorile familiei, monumentele istorice și mediul înconjurător.

Biserica Ortodoxă Rusă a aprobat ca ierarhii și clerul bisericesc să poată candida pentru slujbe politice în cazuri excepționale atunci când prezența lor este necesară pentru a lupta “împotriva forțelor care folosesc puterea electoral pentru a lupta cu Biserica Ortodoxă“.
Documentul aprobat în 2 februarie 2011 de Sinodul Episcopilor, care a avut loc la Moscova, descrie potențialii oponenți ai Bisericii ca “forțe care includ schismaticii și cei de alte religii“ fără a numi specific pe unii dintre ei. Se afirmă în document că Biserica are dreptul de a transmite judecata morală în programele politice și în hotărârile care privesc probleme de relativism moral, valorile familiei, monumentele istorice și mediul înconjurător.
Documentul subliniază că fiecare caz va fi analizat în mod individual, și că toți candidații trebuie să fie aleși dintre ierarhii Bisericii, și că, chiar dacă ei vor fi aleși pentru funcții politice, candidații nu trebuie să încalce hotărârea Bisericii Ortodoxe Ruse, care interzice afilierea la un partid politic.
Se arată și că acest lucru nu se referă numai la clerul din granițele Rusiei. Jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse se extinde în tot spațiul ex-sovietic. Ukraina, care are o situație politică volatilă, este parte din juristicția Bisericii Ortodoxe Ruse.
În alt document, aprobat în 4 februarie, Sinodul Episcopilor condus de Patriarhul Kirill a hotărât că credincioșii și clerul trebuie să folosească toate mijloacele legale pentru a lupta împotriva “blasfemiei și calomniei“ împotriva Bisericii în socetatea modernă.
Biserica Ortodoxă Rusă joacă un rol proeminent în socetatea rusă, dar întâmpină critici dure. Conform documentului amintit, “calomnia trebuie să fie diferențiată de criticism al fenomenelor negative în viața Bisericii pământești care trebuie să fie corectate și biruite din punctul de vedere al învățăturilor creștine“.
Unii clerici ruși ortodocși au fost implicați în politică la sfârșitul anilor optzeci și începutul anilor nouăzeci, atunci când Uniunea Sovietică s-a dezintegrat. Dar istoria Rusia arată că în Parlamentul Rusiei dinainte de revoluția comunistă din 1917, existau clerici, iar țarul avea o relație privilegiată cu Patriarhul.
Președintele Dimitri Medvedev, a cărui soție, Svetlana este ctitor a multe Biserici ortodoxe a primit pe membrii Sinodului Arhiepiscopilor la Kremlin în ziua de 3 februarie.
Medvedev le-a spus episcopilor că Biserica este esențială pentru a birui tensiunile entice care au tulburat Rusia recent. “Astăzi, un mare rol îl joacă viziunea voastră, predicile voastre, învățăturile voastre, cuvântul păstorului adresat direct tinerilor“ a spus Medvedev.
Unii lideri musulmani din Rusia au spus că și clericii musulmani ar trebui să urmeze exemplul Bisericii Ortodoxe Ruse și să candideze pentru funcții politice.