În Duminica Floriilor, la Moldoviţa, în judeţul Suceava, a avut loc cea de-a VI-a ediţie a Festivalului ouălor  încondeiate, o manifestare generoasă, ce reuneşte meşteri din toate satele locuite de huţuli din Bucovina. Înzestraţi, de veacuri, cu un simţ artistic desăvârşit, oamenii din această zonă şi-au manifestat dragul de frumos pe tot ceea ce au crezut de cuviinţă. De aceea, şi astăzi costumele populare uluiesc prin armonia culorilor, prin frumuseţea motivelor şi prin eleganţa detaliilor, cum tot din acest motiv ţesăturile de interior - lăicere, covoare, trăistuţe, ştergare - se constituie într-o simfonie de simplitate, bun gust şi culoare. Dar poate nimic din toate acestea nu atinge, la Moldoviţa, un asemenea rafinament ca ouăle închistrite, pe care huţulii n-au aşezat doar culorile vii ce-i caracterizează, ci viaţa lor toată, cu necazuri, cu bucurii, cu credinţa strămoşească, cu tainicul lor obicei de a încifra în simboluri lumea ce-i înconjoară. Nici nu-i de mirare că acolo, în inima Bucovinei, a luat naştere un Festival  al ouălor încondeiate, ca o reverenţă, dacă vreţi, adusă nu doar acestui tulburător simbol ce vesteşte Paştile, ci chiar încondeietoarelor, acele femei care „scriu“ pe ou tot ce dă năvală din sufletele lor. Tocmai de aceea, atunci când priveşti un ou închistrit, nu vezi doar perfecţiunea liniilor trasate, gingăşia ansamblului şi jocul atât de armonios al culorilor, ci şi ceva din trăirile acelor  femei: tristeţe, bucurie, suferinţă, dragoste, nesomn, chin, pasiune.

Un festival de ţinută

Organizat şi în acest an de Primăria comunei Moldoviţa, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Suceava, Festivalul ouălor încondeiate, ajuns la cea de-a şasea ediţie,  a strâns la un loc zeci de încondeietoare din satele bucovinene locuite de huţuli: Vama, Frumosu, Vatra Moldoviţei, Moldoviţa, Moldova Suliţa, Breaza, Izvoarele Sucevei, Brodina. Femeile au expus tot ce au „scris“ peste an, astfel că oferta de care s-au bucurat vizitatorii târgului a fost nu doar bogată, ci şi extrem de valoroasă din punct de vedere calitativ. „Ne bucurăm că am reuşit să organizăm festivalul şi în acest an, în ciuda greutăţilor. Avem nişte tradiţii unicat în lume şi noi suntem  datori să le transmitem generaţiilor următoare, pentru ca cei mai tineri, la rândul lor, să le transmită mai departe. La noi, în Moldoviţa, şi nu ne lăudăm fără temei, se scriu ouă de cea mai bună calitate. Aproape fiecare femeie are acasă un mic atelier de încondeiat. În fiecare an avem aici exponate tot mai frumoase. Avem şi un reprezentant de renume în ceea ce priveşte arta încondeierii, este vorba de doamna Lucia Condrea, cea care a dus peste tot în Europa şi în lume acest frumos meşteşug“, ne-a declarat Traian Iliesi, primarul comunei Moldoviţa.

Şi în acest an, ca şi în anii trecuţi, festivalul a constituit nu doar un prilej de a prezenta frumosul meşteşug al închistririi, ci şi acela de a aduce în faţa vizitatorilor portul popular, bucătăria specifică zonei, precum şi comorile de artă tradiţională păstrate în lada de zestre a familiei. De aceea, sala de sport a comunei, locul  în care se desfăşoară festivalul, a fost înţesată de oameni de toate vârstele, dar şi de copiii de la şcolile şi grădiniţele din zonă, dovadă că cei mai tineri au avut de la cine învăţa să îndrăgească portul străvechi şi obiceiurile.

Manifestarea a debutat cu o rugăciune de binecuvântare, rostită de părintele Aurel Goraş, paroh la Moldoviţa şi protopop al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc. „La Moldoviţa, tradiţiile acestea sunt la ele acasă. Aş folosi chiar  şi o comparaţie cu flacăra olimpică, cea care se aprinde undeva, la Atena, şi apoi este dusă în locul în care se desfăşoară Olimpiada. Aş putea spune că toate aceste manifestări duc, practic, către noaptea Învierii. Atunci se sfinţeşte oul, atunci avem acel izvor de lumină“, a subliniat, după binecuvântarea întregii adunări, părintele Goraş.

Măiastrele încondeietoare

Am întâlnit, la Moldoviţa, încondeietoare renumite în zonă, venite anul acesta la festival cu ultimele reuşite, cu cele mai frumoase dintre ouăle pe care le-au scris. Veronica Irimescu a venit cu ouă închistrite, ce păstrează linia tradiţională huţulă, dar şi cu ouă decorate cu ceară în relief, toate realizate de o manieră personală, cu mult bun gust. Am regăsit-o, printre expozanţi, şi pe tanti Elisaveta Moroşan, huţancă de la Demăcuşa, care a încântat vizitatorii târgului cu ouă decorate cu ceară în relief, în cele mai vii şi mai frumoase culori pe care etnia din care se trage le-a păstrat de veacuri. Standul ei a fost încărcat de coşuri pline de ouă închistrite, pesenkie, în graiul huţănesc, care de care mai ochioase. „De când eram fetiţe, ne-a învăţat mama şi n-am mai lăsat meşteşugul. Scriem pe ou felurite motive: coarnele berbecului, prosopele, frunze, motivele de pe cămeşă, de naframă“, spune tanti Elisaveta.

„Scriu ouă de la 10 ani. Pasiunea vine din copilărie, că dacă n-o prinzi în copilărie, la maturitate n-o mai capeţi. Începi de la foarte simplu şi apoi, când vezi că îţi ies din ce în ce mai bine, capeţi mai mult curaj şi mai multă mulţumire. Numai cei care au cu adevărat pasiune pentru asta pot scrie ouă, pentru că ai nevoie de multă răbdare şi de talent. Dacă s-ar întâmpla ca la un Paşte să nu încondeiez ouă, cred că anul acela n-ar avea nici un rost pentru mine“, ne-a explicat  Elena Tcaciuc, din Moldoviţa, prezentă pentru prima dată în festival.

Cu ouă închistrite, lucrate într-o tehnică deosebită, a venit şi Viorica Semeniuc din Moldoviţa. De asemenea, surorile Maria şi Cristina Ceciuleac din Moldova Suliţa au adus în festival aşa-numitele ouă căpăcite, pe care au scris motive vechi, huţule, într-un colorit viu, specific zonei din care provin.

Premiile au răsplătit eforturile participanţilor la festival

Ca la fiecare ediţie, expozanţii prezenţi în festival au fost răsplătiţi cu premii, în semn de apreciere a calităţii şi valorii muncii lor. La secţiunea „Ouă închistrite“, Viorica Semeniuc a fost distinsă cu premiul I, în timp ce la secţiunea „Ceară în relief“ câştigătoarea premiului I a fost Veronica Irimescu. De asemenea, la secţiunea „Compoziţii tematice“, juriul a decis să acorde premiul I Elenei Tcaciuc. Şi efortul copiilor de a încondeia şi de a se prezenta în concurs cu ouăle pe care le-au închistrit a fost remarcat, juriul festivalului acordând la această categorie de vârstă două premii I: Andreei Rătundu şi micuţei Ana Loba (clasa I B - Şcoala Moldoviţa).

La secţiunea artă tradiţională veche a fost premiat standul elevilor Grupului Şcolar „V. Cocea“, reprezentat de Alina Popa. De asemenea, premiul I la această secţiune a revenit şi micuţei Ioana Mahu, clasa a II-a, de la Şcoala „Bogdan Vodă“ din Câmpulung Moldovenesc, îndrumător Georgeta Zlevoacă. Ioana a prezentat vizitatorilor un stand în care au fost expuse cămăşile pe care le-au cusut străbunicii ei, ouă încondeiate vechi, precum şi obiecte din gospodăria tradiţională a omului de la munte.

Expozanţii care s-au prezentat la festival cu coşul de Paşti au fost distinşi, de asemenea, cu premii, la secţiunea „Coşul de Paşti“ ca şi cei care au venit îmbrăcaţi în splendidele costume populare cu bundiţă de jder, la secţiunea „Costume autentice“.  Şi la secţiunea „Gastronomie“ eforturile de a prepara şi prezenta produsele tradiţionale, specifice sărbătorii Floriilor şi Paştilor, au fost răsplătite cu premii din partea organizatorilor.

Lucia Condrea, încondeietoarea - simbol a Moldoviţei

În fiecare an Festivalul de la Moldoviţa căpăta un plus de valoare prin prezenţa Luciei Condrea, creatoarea renumită în întreaga lume pentru lucrările sale, realizate pe ou, de o uimitoare sensibilitate. Anul acesta, Floriile au găsit-o pe Lucia Condrea pe drumul de întoarcere de la Bruxelles, acolo unde, timp de o săptămână, a prezentat o expoziţie de ouă încondeiate ce-i poartă semnătura. Expoziţia a fost organizată în Sala „Galerie des Présidents“ a clădirii Berlaymont, sediul Comisiei Europene din Bruxelles, sub înaltul patronaj al comisarului european pentru Agricultură, Dacian Cioloş. Evenimentul s-a bucurat de un real succes, expoziţia fiind vizitată de numeroşi comisari europeni, oameni de cultură şi artă, jurnalişti. A fost, de fapt, un mod de a duce Europei, la ea acasă, aşezată pe ou, aşa cum numai Lucia Condrea ştie, o frântură din ceea ce înseamnă Bucovina: artă, frumuseţe, simţ artistic, măiestrie. Printre lucrările ce au fost expuse la Bruxelles, extrem de apreciate şi admirate, merită amintite acele ouă lucrate în tehnica dantelăriei şi ouăle închistrite cu modele de pe costumul tradiţional al zonei din care autoarea provine, dar şi de pe macaturile sau cusăturile ce se găsesc şi azi în casele bucovinenilor.