Înaltpreasfinţitul Andrei a fost înconjurat de numeroşi preoţi şi diaconi, iar în cadrul slujbei a desluşit cuvintele pericopei evanghelice din Duminica a 24-a după Rusalii, care a amintit de minunea învierii fiicei lui Iair săvârşită de Mântuitorul Hristos:

„Dacă acest cort, locuinţa noastră pământească, se va strica, avem zidire de la Dumnezeu, casă nefăcută de mână, veşnică, în ceruri. Aceasta este realitatea. Aceasta este credinţa creştină care ne întăreşte, ne face curajoşi în faţa necazurilor şi chiar în faţa morţii”, a subliniat Părintele Mitropolit Andrei.

La finalul Sfintei Liturghii s-a săvârşit un parastas pentru Arhiepiscopul Teofil Herineanu, care a păstorit eparhia de la Cluj între anii 1957-1992. Ierarhul s-a născut la 11 noiembrie 1909, în localitatea Arcalia, judeţul Bistriţa-Năsăud. A studiat la Academia Teologică Unită din Cluj-Gherla şi s-a specializat la Facultatea de Teologie Catolică din Paris. În 1949 a fost ales episcop titular la Eparhia Romanului şi Huşilor, iar în scaunul eparhial de la Cluj a fost ales în 1957. În timpul arhipăstoririi sale, Episcopia Clujului a fost ridicată la rang de Arhiepiscopie, moment în care chiriarhul Teofil Herineanu a devenit arhiepiscop. Arhiepiscopul Teofil Herineanu a trecut la cele veşnice în 3 noiembrie 1992 şi a fost înmormântat într-o criptă în subsolul catedralei din Cluj-Napoca.

Având în vedere că sâmbătă, credincioşii ortodocşi au participat la slujbe şi rugăciuni de pomenire a celor adormiţi, fiind Moşii de iarnă, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a reactualizat, în cuvântul de învăţătură de duminică, declaraţia de presă făcută cu referire la practica incinerării morţilor. Redăm mai jos argumentele aduse de ierarh:

„Biserica are raţiunile ei atunci când e vorba de respingerea incinerării. Nu e vorba că Dumnezeu, la Parusie, nu-i va putea învia şi pe cei incineraţi. Ci este vorba de alte considerente morale, dintre care pe unele le trecem în revistă: 1. Este vorba de a respecta cuvântul lui Dumnezeu: „pământ eşti şi în pământ te vei întoarce” (Facere 3, 19). Acest cuvânt al Sfintei Scripturi este preluat de slujba înmormântării şi de cea a parastasului. 2. Înmormântarea mărturiseşte atât stricăciunea, cât şi preamărirea şi învierea trupurilor. Incinerarea, promovată, în general de oameni nereligioşi, este o contramărturie pentru amândouă. Ar vrea să sugereze că nu este nici stricăciune a trupurilor, nici înviere a lor. 3. Ca si grâul, trupurile sunt puse în pământ pentru a renaşte la o altă modalitate de existenţă. 4. Înmormântarea Domnului Hristos şi Învierea Sa din morţi au pentru creştini o valoare arhetipală”.

sursa: radiorenasterea.ro