La împlinirea a 175 de ani de la naștere, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a organizat o serie de evenimente cultural-religioase în semn de omagiu și recunoștință pentru cel care a dăruit românilor o moștenire cu o valoare incomensurabilă, studiile sale despre cultura populară tradițională fiind de referință în zilele noastre și la nivel internațional.

Evenimentul a debutat miercuri, 31 august 2022, când este celebrată Ziua Limbii Române, într-o comunitate de huțuli, la Casa-Muzeu Colecția etnografică Paul Torac din Brodina, zonă explorată de părintele academician în vederea descoperirii unei cetăți dacice.

Într-un cadru cultural specific, în prezența reprezentanților Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a fost întâmpinat cu pâine și sare invitatul special al zilei, scriitorul Matei Vișniec, poet, dramaturg și publicist născut în Bucovina, premiat la nivel internațional pentru piesele de teatru excepționale traduse în peste 20 de limbi și puse în scenă în peste 50 de țări. Aflat într-un spațiu care amintește de odăile bunicilor de odinioară, maestrul a evocat personalitatea părintelui academician Simion Florea Marian, subliniind faptul că activitatea marelui etnograf trebuie continuată și în zilele noastre prin transmiterea valorilor și identității noastre naționale.

„Iar pe mine mă interesează toată această lume pentru că tata este de aici, din zona aceasta, și deși n-am crescut în partea asta și m-am hrănit mai mult cu ceea ce am văzut în satele din zona mamei, la Horodnic, pentru mine satul a fost întotdeauna un element fondator al identității mele și al ordinii din cap. De ce spun acest lucru? Și eu îmi petreceam toate vacanțele și sâmbăta, duminică mergeam la Horodnic, mama avea acolo 6 frați și 6 surori și am asistat de mic la ceea ce numim noi acum evenimente cheie ale existenței umane. Adică ce se întâmplă la o naștere, ce se întâmplă la moarte, ce se întâmplă la nuntă, ce se întâmplă la pețit, ce se întâmplă la hram, ce se întâmplă la botez. Toate aceste ceremonii pe care le vedeam mă impresionau, eram ca un spectator, eram totuși de la oraș, de la Rădăuți, și ceea ce vedeam acolo mă impresiona și prin faptul că oamenii, în momentele de sărbătoare, în momentele cheie se transformau. (…) Mult mai târziu mi-am dat seama că de fapt ființa mea a fost structurată de ceea ce mi s-a părut ordinea cosmică a satului, adică ceea ce se numește cosmos, care este opusul haosului. Există niște reguli, niște legi, niște momente speciale, niște ceremonii speciale pentru fiecare eveniment nodal al vieții omului. Și cu acea încărcătură de tradiții, de magie și de miracol am pornit în lume fără să mă tem de nimic, pentru că mi-au organizat mintea și ființa aceste cântece, aceste tradiții, aceste obiceiuri, aceste ritualuri care dădeau sens existenței și fiecărui moment al trecerii omului pe pământ. Un cântec, un ritual, un obicei care să-ți dea sens existenței e ceva ce a inventat satul, lumea satului. Sigur, orașul inventează alte reguli, dar orașul este într-un fel opusul cosmosului, este haosul. Dacă satul este cosmosul prin regulile lui foarte clare, orașul le sparge, uneori ca să creeze alte reguli, creează haos și după aceea se restructurează. (…) Lui Simeon Florea Marian îi datorăm stratul de identitate românească pe care el le-a sedimentat și sedimentarea nu s-a terminat.”

Etnologul Paul Torac, a cărui familie deține o colecție impresionantă de obiecte tradiționale, de la costume populare specifice huțulilor, la obiectele care se regăseau acum mai bine de o sută de ani în casele gospodarilor de pe aceste meleaguri, le-a vorbit tuturor celor prezenți despre credința, tradițiile și meșteșugurile strămoșilor, evidențiind totodată imensa contribuție a lui Simion Florea Marian în descoperirea și mai apoi transmiterea acestora generațiilor de astăzi.

Un alt moment deosebit al zilei a fost reprezentat de înmânarea celei mai înalte distincții a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților Maestrului Matei Vișniec, în semn de prețuire pentru promovarea valorilor naționale și pentru aportul adus în dezvoltarea culturii române.

Pr. Constantin Oprea, consilier eparhial în cadrul Sectorului Cultural, a dat citire textului Ordinului „Crucea Bucovinei”, oferit de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic domnului Matei Vișniec „pentru remarcabila activitate în slujirea Bisericii și Comunității”.

Marele nostru dramaturg cu origini huțule a mărturisit despre bucuria și onoarea de a primi acest ordin și de a se fi născut pe aceste meleaguri a căror influență poate fi regăsită în întreaga sa operă.

„Pentru mine, Bucovina are aceeași forță, aceeași putere, aceleași lucruri de oferit ca Toscana, ca Provence, ca Andalusia, care sunt deja regiuni cu o mitologie. Bucovina are și ea mitologia ei puternică, are deja acest tezaur extraordinar, frescele mănăstirilor de aici, care sunt unice și care sunt ultima tresărire a Renașterii ajunsă, geografic vorbind, în cel mai îndepărtat spațiu posibil. (…) Eu rămân un bucovinean care are aici rădăcinile, rămân un scriitor român pentru că limba română m-a structurat, m-a format și am mers mai departe cu ea. Am scris în franceză, ceea ce m-a ajutat să redescopăr limba română, așa că nu pot spune decât că mă onorează. Ceea ce am făcut o întreagă viață voi face în continuare, să apăr limba română, să apăr spiritualitatea românească, să apăr dreptul etniilor care sunt în această regiune și în toată România de a avea identitate și de a face parte, prin identitatea lor, din marele cor al comunităților, al României.”

Alături de poetul, dramaturgul și publicistul de renume internațional, la întâlnirea ca o șezătoare  a fost prezent și Ion Filipciuc, istoric literar, publicist și folclorist.

Cea de-a doua zi a evenimentului, joi, 1 septembrie, a fost marcată printr-o slujbă de pomenire la mormântul academicianului Simion Florea Marian din Cimitirul Pacea din Suceava, ca semn al neuitării și al dragostei față de cel care a contribuit la păstrarea și conservarea obiceiurilor și tradițiilor din Moldova, Transilvania și Țara Românească.

Pentru odihna sufletului unuia dintre cei mai importanți folclorişti şi etnografi români s-a rugat un sobor de preoți și diaconi format din pr. Constantin Oprea, consilier în cadrul Sectorului Cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, pr.  Ștefan Mihalcea, consilier eparhial în cadrul Sectorului Media și Comunicare, arhid. Vasile Demciuc, consilier al Sectorului Monumente Patrimoniu și Arhitectură Bisericească, protoiereii Protopopiatelor Suceava I și II, precum și alți clerici ai Centrului Eparhial și slujitorii Parohiei Pacea.

Pentru evocarea numelui părintelui Simion Florea Marian au fost transmise mesaje comemorative cu prilejul împlinirii a 175 de ani de la nașterea sa. Amintim intervenția lect. univ. dr. Călin Horia Bârleanu de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Domnia sa a amintit despre una dintre scrierile inedite ale autorului comemorat, Legendele Maicii Domnului.

Membru al Academiei Române din 1881, părintele Simion Florea Marian a fost unul dintre cei mai importanţi folclorişti şi etnografi români. Cunoscut și ca naturalist, istoric și profesor, acesta s-a născut pe meleaguri bucovinene, la Ilișești, la data de 1 septembrie 1847.

Cunoscut pentru publicarea cercetărilor monografice cu descrieri ale obiceiurilor legate de naștere, de nuntă, și de înmormântare, inițial din satul natal Ilișești și mai apoi din cele trei regiuni, Moldova, Transilvania și Țara Românească, academicianul Simion Florea Marian a reușit să cuprindă în scrierile sale mărturii atât de valoroase care oglindesc valorile, credințele și tradițiile poporului român.

Etnologul și folcloristul Simion Florea Marian și-a început călătoria spre veșnicie la data de 11 aprilie 1907, la Suceava.

Sursa: arhiepiscopiasucevei.ro