„Traducerea Bibliei și a cărților de cult în limba română sunt pietre de hotar ale acestei simbioze binecuvântate”, afirma atunci Patriarhul Daniel.

„Biserica neamului românesc a acordat întotdeauna o atenție deosebită limbii vorbite de poporul dreptcredincios, și a făcut din aceasta veșmânt viu al învățăturilor de credință și al cultului liturgic”, spunea Preafericirea Sa.

„Întrucât a dorit să fie totdeauna cât mai aproape de popor, Biserica Ortodoxă Română folosește de trei secole, în cultul ei liturgic, limba vie a poporului dreptcredincios. Liturghia din fiecare zi și toate slujbele noastre se săvârșesc în limba vorbită și înțeleasă de popor”, menționa părintele patriarh.

Mesajul Preafericirii Sale mai amintea și că Ziua Limbii Române a fost inițial instituită în Republica Moldova: „Sărbătoarea Limbii Române (…)  are ca izvor de inspirație un moment crucial din istoria recentă a Republicii Moldova, din anul 1989, când limba română a fost declarată limbă de stat și s-a revenit la grafia latină”.

„Lupta pentru libertate se asocia atunci cu dreptul de vorbi și a scrie oficial în limba părinților și a bunicilor.”

Patriarhul României afirma că evenimentele de marcare a zilei limbii naționale sunt „manifestări de recunoștință față de cei care au contribuit la dăinuirea peste timp a sfintei conștiințe de neam, a comuniunii de cuget, de credință, de limbă și simțire românească”.

„Această sărbătoare reprezintă un fericit prilej de a redescoperi împreună cu toată suflarea vorbitoare de limbă română din întreaga lume demnitatea și unitatea unui neam iubitor de Hristos, de multe ori răstignit în istorie, dar totuși viu și purtător de multe lumini și binecuvântări, păstrate și cultivate în mod pașnic și smerit”, transmitea părintele patriarh în 2013.

„Pentru generațiile de astăzi, viețuind de o parte și de alta a Prutului, limba română comună este o bază solidă de comunicare și comuniune fraternă, de facilitare a accesului la educație și mass-media, în special pentru elevii și studenții noștri”, menționa Patriarhul Daniel.

„Astăzi, identitatea etnică și unitatea lingvistică sunt pivotul conștiinței dăinuirii noastre bimilenare ca popor latin de credință creștină apostolică.”

„De asemenea, limba română devine tot mai mult o punte de legătură între diaspora și țara-mamă, dar și o contribuție distinctă a românilor la patrimoniul spiritual european, care se afirmă azi ca bogăție multilingvistică și multiculturală”, mai spunea patriarhul.

Și, pentru că ziua de 31 august este ultima din calendarul bisericesc, „și oferă tuturor un moment de evaluare a rodirii în fapte a gândurilor și cuvintelor ce s-au rostit în timp”, părintele patriarh îndemna „ca această Zi de sărbătoare a Limbii Române să fie pentru noi toți zi de recunoștință adusă lui Dumnezeu și de bucurie pentru comuniunea în credință, cuget și simțiri, exprimată în „dulcea și frumoasa” noastră limbă românească”.

„Felicităm și binecuvântăm pe toți cei care au contribuit și contribuie ca Ziua Limbii Române să fie o adevărată sărbătoare a identități și demnității poporului român!” își încheia mesajul părintele patriarh.

Sursa: basilica.ro