Părintele Patriarh Daniel propune un remediu duhovnicesc în vreme de încercare: „Doamne, scapă-mă! Doamne, ajută-mă!”

Patriarhia Română

Părintele Patriarh Daniel propune un remediu duhovnicesc în vreme de încercare: „Doamne, scapă-mă! Doamne, ajută-mă!”

    • Părintele Patriarh Daniel propune un remediu duhovnicesc în vreme de încercare: „Doamne, scapă-mă! Doamne, ajută-mă!”
      Foto: Bogdan Zamfirescu

      Foto: Bogdan Zamfirescu

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat în Duminica a 9-a după Rusalii, care face referire la Umblarea pe mare – Potolirea furtunii, învăţătura centrală a evangheliei duminicale care este remediul duhovnicesc în vreme de încercare.

„Mântuitorul îi învaţă pe ucenici şi pe toţi cei care cred în El că atunci când se află în încercare trebuie să aibă o credinţă puternică, să păstreze legătura cu Hristos prin rugăciune constantă, strigând Doamne, scapă-mă! sau Doamne, ajută-mă!; Doamne, miluieşte-mă! sau Doamne, mântuieşte-mă!”.

Patriarhul a explicat cum poate fi fructificată vremea de încercare sau de furtună care apare în viaţa fiecăruia.

„Vremea de încercare este vremea de chemare la a intensifica legătura noastră cu Dumnezeu prin pocăinţă şi prin rugăciune, prin vieţuire după voia lui Hristos şi prin fapte bune”.

Lecţie duhovnicească

În predica rostită în Paraclisul Reşedinţei Patriarhale, Patriarhul României a mai subliniat că ucenicii Domnului, oricât de profesionişti erau ca pescari, „fără ajutorul lui Dumnezeu nu ar fi putut scăpa de valurile învolburate ale mării”.

Conform Preafericirii Sale, minunea consemnată în evanghelia de astăzi a avut un scop pedagogic bine definit.

„Este vorba despre o lecţie de creştere duhovnicească a ucenicilor în relaţia cu Hristos”, a spus Patriarhul explicând că procesul de creştere duhovnicească are loc nu numai prin lucruri minunate şi învăţături frumoase, ci şi „prin încercările vieţii” care îi maturizează pe oameni. „Îi fac să fie mai responsabili şi mai luptători”.

„Mântuitorul Iisus Hristos a dorit să le arate ucenicilor că în viaţă trebuie să şi lupte, nu să primească totul de-a gata în mod minunat cum au primit mulţimile pâinea şi peştii înmulţiţi fără niciun efort. Adesea, trebuie ca şi ucenicii să se ostenească, să lupte cu încercările, cu greutăţile, cu valurile vieţii pentru a înţelege şi mai bine nevoia de ajutor din partea lui Dumnezeu”, a afirmat Patriarhul României.

Simbolismul corabiei

Apoi, Patriarhul a prezentat simbolismul corabiei semnalată în textul biblic duminical.

„Această corabie învolburată în interpretarea Sfinţilor Părinţi reprezintă Biserica aflată în situaţii dificile în istorie: în timpul persecuţiilor, în furtuna ereziilor. Corabia învolburată reprezintă însă şi sufletul creştinului aflat în luptă duhovnicească cu patimile egoiste, cu încercările vieţii”.

Biserica ne învaţă că Cel Dintâi Care ne poate ajuta este Dumnezeu, a precizat Părintele Patriarh. „Oricât de profesionişti ar fi slujitorii Bisericii, fără ajutorul lui Hristos nu se potolesc furtunile”.

Despre singurătate, rugăciune şi recunoştinţă

Tot în omilia de duminică, Patriarhul a ţinut să precizeze motivele pentru care Domnul Hristos S-a suit în munte ca să Se roage deosebi – fapt menţionat la începutul evangheliei de azi – după minunea înmulţirii pâinilor şi a peştilor şi ce putem învăţa din comportamentul Acestuia.

„Iisus se retrage în singurătate ca să nu fie lăudat de oameni pentru minunea săvârşită şi pentru a-I mulţumi lui Dumnezeu Tatăl pentru această mare minune. Prin aceasta, învăţăm că după fiecare realizare deosebită trebuie să-I mulţumim lui Dumnezeu, să Îi aducem recunoştinţă pentru ajutorul primit. Mântuitorul Iisus Hristos ne învaţă că omul care se roagă, chiar dacă se află în singurătate, în munte, El nu este însingurat, ci este împreună cu Dumnezeu şi cu sfinţii Lui. Iar omul care nu se mai roagă la Dumnezeu, chiar dacă se află în mijlocul mulţimii de oameni, este un om însingurat. Mântuitorul ne arată că trebuie ca noi să ne rugăm adesea pentru a nu merge în mulţime cu sufletul gol, ci cu sufletul plin de iubirea milostivă a lui Dumnezeu. Prin aceasta, Mântuitorul ne arată că rugăciunea este starea firească a omului în faţa lui Dumnezeu”, a specificat Preafericirea Sa.

Sursa: basilica.ro

Citește despre: