„Tânărul acesta care avea o stare materială foarte bună, care era evlavios și moral avea o neliniște. Era credincios, era virtuos, dar bogăția lui materială, multă nu-i aducea fericirea deplină. I se părea că totuși sufletul său este mai mare și dorește ceva mai mult. Dorește viața veșnică”.

„El nu se baza doar pe ceea ce-i oferă viața aceasta. Deși era tânăr, era conștient că viața este trecătoare, că bogățiile sunt limitate”, a precizat Patriarhul duminică, 30 august, în Paraclisul „Sfântul Gheorghe” din Reședința Patriarhală.

Preafericirea Sa a amintit că Iisus, când a auzit întrebarea tânărului bogat, „l-a privit cu dragoste, cu afecțiune” pentru că a simțit în el o căutare sinceră, căutarea esențială. „Mântuitorul s-a bucurat și l-a privit cu drag. A apreciat atitudinea sa”.

La răspunsul primit însă – „Dacă voiești să fii desăvârşit, du-te, vinde averile tale, dă-le săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi urmează-Mi” – tânărul bogat s-a întristat și a plecat.

Iisus respectă tăcerea, supărarea și plecarea tânărului

„Sfatul Mântuitorului i s-a părut ceva foarte dificil de împlinit. N-a mai zis niciun cuvânt, n-a mai întrebat nimic, n-a mai răspuns nimic, ci a plecat”, a evocat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„În mod surprinzător, vedem că Iisus respectă tăcerea lui, supărarea lui și plecarea lui. Nu încearcă să-l convingă. El a propus. I-a dat un sfat și în același timp îi respectă libertatea lui de a răspunde da sau nu. Aici vedem că Mântuitorul Iisus Hristos este un mare cunoscător de suflete. El nu insistă, nu explică nimic, nici economic, nici chiar duhovnicește, ci-l lasă pe tânăr să reflecteze el singur, să se lupte el însuși cu sine dacă poate sau nu împlini ceea ce Iisus i-a propus”.

„Iisus este Izvorul vieții veșnice. De aceea, când îi propune tânărului bogat «Vino și urmează-Mi», Iisus de fapt îi spune: Vino ca să dobândești viața veșnică. Aceasta este cheia sfatului lui Iisus: nu este doar o simplă renunțare la averi, ci descoperirea unei alte averi, a unei bogății nesfârșite, veșnice, a iubirii milostive a lui Dumnezeu. Aceasta este propunerea pe care o face Iisus tânărului bogat”.

A avut nevoie de timp

Tradiția spune că acest tânăr a avut nevoie de un anumit timp până când s-a hotărât să împlinească sfatul pe care Iisus i l-a dat.

De aceea, a continuat Patriarhul, „cuvintele Mântuitorului «Ceea ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu» sunt cuvinte de speranță pentru viitorul acestui tânăr care în cele din urmă a reușit să vândă averile, să le împartă săracilor și a devenit ucenic al lui Iisus”.

Mântuitorul nu dorește convertirea omului în mod automat, mecanic

Părintele Patriarh a explicat că „Mântuitorul nu dorește convertirea omului în mod automat, mecanic, ci ca omul în mod liber să urmeze invitația sau sfatul lui”.

„L-a lăsat pe acest tânăr întristat să mediteze, să se lupte cu sine însuși, să ceară ajutorul lui Dumnezeu pentru a se schimba interior, sufletește. Și cu ajutorul harului lui Dumnezeu care i-a inspirat întrebarea «Ce să fac ca să am viața veșnică?» el a reușit să împlinească sfatul lui Iisus”.

Patriarhul României a semnalat că la fel și noi „nu trebuie să ne așteptăm ca după ce se predică Evanghelia toți oamenii să se schimbe imediat, în mod automat, pentru că Dumnezeu dorește ca ei în mod liber să răspundă chemării Sale. De aceea Mântuitorul zice: Iată, eu stau la ușă și bat. Dacă ascultă cineva glasul Meu și voiește să deschidă Eu voi intra la el împreună cu Tatăl și vom cina, adică vom stabili comuniune de viață veșnică”.

Ceea ce am oferit luăm dincolo de mormânt

„Această Evanghelie este Evanghelia chemării la viață veșnică, la urmarea lui Hristos și este foarte profundă. Ne arată că nu este suficient ca omul să fie evlavios și virtuos, ci trebuie să devină și milostiv, să aibă iubire milostivă, nu posesivă, în suflet”.

„Evanghelia ne cheamă pe fiecare dintre noi să nu ne facem din lucrurile din lumea aceasta idoli și să ne eliberăm de ceea ce ne împiedică să ne rugăm mai mult, să fim mai darnici, să ajutăm mai mult pe alții și astfel darurile pe care le oferim săracilor devin comori în ceruri”.

„Tot ceea ce am adunat material în jurul nostru rămâne în lumea aceasta, dar ceea ce am oferit cu dragoste smerită și milostivă semenilor se imprimă ca lumină în sufletul nostru și luăm această lumină cu noi dincolo de mormânt”, a încheiat Patriarhul.

Sursa: basilica.ro