Enoriaşii parohiei madrilene, aflaţi sub păstorirea părintelui Octavian-Constantin Şerban, au realizat o colectă de produse alimentare, îmbrăcăminte, încălţăminte şi produse de uz casnic ce s-au concretizat în peste 100 de pachete. Prin grija părintelui paroh şi a credincioşilor, acestea au fost mai departe expediate către sediul Colegiului „Sfântul Nicolae” din Iaşi, de unde au fost pregătite şi trimise către beneficiari de către voluntarii instituţiei.

Activitatea s-a desfăşurat în trei etape. În prima etapă, voluntarii colegiului, în parteneriat cu Alina Bădiliţă, asistent social în cadrul Protopopiatului 2 Iaşi, au pregătit pachete pentru opt familii cu peste şapte copii din satele Vlădiceni şi Tomeşti. „Am încercat şi sperăm că am reuşit, prin acţiunea noastră filantropică, să devenim mâinile şi zâmbetul lui Hristos pentru membrii câtorva familii din protopopiatul nostru, care se află într-o situaţie materială extrem de precară. A fost o experienţă copleşitoare să observ ce mare bucurie s-a revărsat din ochii celor pe care i-am ajutat, mai ales ai celor mici, atunci când le-am trecut pragul casei. Le-am dat de înţeles că nu sunt singuri şi că există cineva care se gândeşte şi la ei”, a declarat Alina Bădiliţă - asistent social în cadrul Protopopiatului 2 Iaşi. Darurile au constat în îmbrăcăminte, încălţăminte, pături şi alimente neperisabile. Cea de-a doua etapă a proiectului a vizat satul Frăsuleni, din apropierea oraşului Iaşi. Aici, membrii colegiului au pregătit pachete pentru peste 20 de familii aflate într-o situaţie materială precară. Împărţirea darurilor s-a concretizat în două vizite efectuate în acest sat. Pe lângă aceasta, voluntarii au distribuit dulciuri copiilor din parohie. În cadrul ultimei etape, voluntarii au livrat lucrurile rămase Asociaţiei „Glasul Vieţii”, aflată sub coordonarea părintelui Dan Damaschin.

Mulţumirile şi recunoştinţa Colegiului „Sfântul Nicolae” se îndreaptă către părintele Octavian-Constantin Şerban şi enoriaşii parohiei pentru întregul efort depus în vederea strângerii şi trimiterii pachetelor spre a fi împărţite familiilor aflate în nevoie: „În primul rând, îi mulţumesc şi-i sunt recunoscătoare colegului meu, părintele Constantin, pentru că m-a făcut părtaşă la acţiunea sa social-caritativă. Am ales să desfăşor această activitate sub egida Colegiului «Sfântul Nicolae» deoarece aici îmi desfăşor toată activitatea social-filantropică. Practic, ceea ce s-a întâmplat nu a fost decât o dovadă vie de mărturisire a comuniunii creştine cu Biserica din diaspora ortodoxă. M-am simţit ca un ucenic al Sfântului Ierarh Nicolae, discipolul filantropiei comunităţii noastre. Toată preţuirea şi admiraţia pentru misiunea pastorală şi activitatea social-filantropică a părintelui Constantin, care a consolidat o comunitate de enoriaşi în spiritul valorilor sociale, morale si spirituale”, a subliniat Ionela Abunei, coordonator al proiectului „Dăruieşte un zâmbet”.

Cu privire la ideea iniţierii campaniei caritabile, părintele Octavian-Constantin Şerban ne-a declarat: „Suntem departe de casă, departe de ţara noastră, dar nu suntem plecaţi din casa Tatălui, risipind moştenirea pe care El ne-a dăruit-o cu bunătate. Aici, departe, Tatăl ne dă un dar: Biserica. Noi, cei de aici, înţelegem mai bine că Biserica este ceva profund şi viu ce depăşeşte limitarea spaţială a zidurilor. Aici se vorbeşte limba noastră, aici ne botezăm copiii, aici ne pomenim strămoşii şi lista ar putea continua. Depărtarea nu este relaţionată cu uitarea. Nu! Noi un am uitat de unde venim, n-am uitat frumuseţea ţării noastre, n-am uitat frumuseţea creştinismului nostru ortodox, n-am uitat datinile şi tradiţiile noastre. Pentru noi cuvintele psalmistului David au valenţe ce nemişcă: «De te voi uita Ierusalime, uitată să fie dreapta mea...». N-am uitat că la noi acasă sunt familii care au nevoie de ajutor, aşa că am pus, cu drag, fiecare câte ceva pentru cei care au mai multă nevoie decât noi de o hăinuţă, de o pereche de încălţăminte, de o jucărie sau de ceva de mâncare. Darurile au fost puse în cutii şi etichetate de către un grup de tineri din parohie, iar mai apoi un grup de credincioşi şi credincioase a ajutat la trimiterea lor spre firma de transport. Am trăit cu toţii bucuria de a dărui din darurile pe care Dumnezeu ni le-a dat”.