„Pătimirea Dumnezeului Nepătimitor. Dialecticile gândirii patristice“
La Editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei a apărut cel de-al doilea volum din seria Studii a colecţiei Patristica cu titlul Pătimirea Dumnezeului Nepătimitor. Dialecticile gândirii patristice, autor Paul Gavrilyuk. Traducerea din engleză este realizată de Dragoş Dâscă. Ediţia este îngrijită de protosinghel asistent doctor Vasile Bârzu.
Scopul principal al lucrării este să demonteze teoria lui Adolf Harnack, potrivit căreia, în perioada patristică, mesajul Bibliei a fost corupt de filosofia elenistă, abordând nepătimirea divină drept caz de departajare. Autorul a dorit să analizeze acest subiect pentru că în evaluarea nepătimirii divine, teza lui Harnack încă domină gândirea multor teologi moderni care, într-o formă sau alta, sprijină afirmaţia că Dumnezeu pătimeşte.
În acest demers ştiinţific profund din punct de vedere teologic, derulat pe parcursul a şase capitole, Paul Gavrilyuk i-a avut drept faruri călăuzitoare pe doi alexandrini iluştri, Sfântul Atanasie şi Sfântul Chiril, iar compatriotul său Feodor Dostoievski i-a oferit primul impuls existenţial pentru a se afunda în apele adânci ale problemei răspunsului lui Dumnezeu la suferinţă.
Concluzia centrală care decurge din lucrare este că prezentarea nepătimirii lui Dumnezeu în teologia patristică este incorectă. Se argumentează, în schimb, că tradiţia patristică a propovăduit că Dumnezeu a ales de bunăvoie toate consecinţele faptului de a deveni om, inclusiv pătimirea şi moartea pe cruce. Dumnezeu a ales de bunăvoie acest mod de mântuire din nesfârşita Sa compasiune şi iubire pentru neamul omenesc.
Ar trebui să reţinem din acest studiu că Sfântul Chiril al Alexandriei a contestat concepţia lui Nestorie care afirmă că nepătimirea divină implică faptul că, în nici o circumstanţă, Dumnezeu nu poate fi subiectul naşterii, pătimirii şi morţii pe cruce. El susţine că este greşit ca Hristos să fie separat în două persoane, atribuind un set de acţiuni divinităţii Lui, iar altul umanităţii Lui. Pentru Sfântul Chiril, agentul divin s-a golit pe sine, asumându-şi firea omenească, şi a devenit unicul subiect al tuturor acţiunilor şi pătimirilor care Îi sunt atribuite lui Hristos în Evanghelie. Recunoaşte că Dumnezeu nu putea pătimi suferinţe trupeşti fără să-Şi asume un trup uman, tot aşa cum Dumnezeu nu putea să aibă afecte omeneşti, precum teama întristarea, fără să-şi asume un suflet uman. Teologul alexandrin a insistat, spunând că acesta este cel mai adecvat mod de a vorbi despre pătimirea lui Dumnezeu întrupat, despre Dumnezeu care Şi-a însuşit un trup şi un suflet omenesc.
Autorul Paul Gavrilyuk, istoric şi teolog, profesor la Universitatea „St. Thomas“ a pecetluit în textul său gândirea Sfinţilor Părinţi atunci când a negat orice concept restrâns despre pătimirea „reală“ a lui Dumnezeu în afara Întrupării şi, în acelaşi timp, a afirmat pătimirea liberă şi mântuitoare a lui Dumnezeu întrupat Care a acceptat limitările existenţei omeneşti pentru mântuirea noastră, a biruit asupra pătimirii şi asupra morţii şi a revărsat înviere şi nemurire peste neamul omenesc.
Vă invit să citiţi lucrarea pentru a vă lămuri unele aspecte de importanţă netrecătoare, precum cea a implicării lui Dumnezeu în pătimirea omenească.
Cartea „Pătimirea Dumnezeului Nepătimitor. Dialecticile gândirii patristice“, autor Paul Gavrilyuk, poate fi cumpărată de la magazinul online Doxologia, de la librăriile Doxologia, precum şi de la celelalte librării din Iaşi şi din ţară.