Act Sinodal Comemorativ al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române, la împlinirea a 300 de ani de la martiriul Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, mitropolitul Ţării Româneşti

27 Septembrie 2016 19:26 Patriarhia Română

Actul Sinodal comemorativ nr. 1 /2016, a fost făcut public astăzi, 27 septembrie 2016, în cadrul Sfintei Liturghii oficiate pe altarul de vară de pe Colina Bucuriei, în ziua pomenirii Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, mitropolitul Ţării Româneşti, Sfinţii Mucenici Calistrat şi Epiharia.

Preaiubitului cler, cuviosului cin monahal şi dreptcredincioşilor creştini din cuprinsul Patriarhiei Române,

Har, bucurie şi pace de la Dumnezeu, iar de la Noi, arhiereşti binecuvântări!

Viaţa bisericească din Ţara Românească la începutul secolului al XVIII-lea a fost marcată de personalitatea Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul (cca.1650-1716), care şi-a înscris numele în rândul marilor ierarhi şi păstori de suflete, dar şi al mărturisitorilor dreptei credinţe prin slujirea sa exemplară şi neîntreruptă de teolog, tipograf, caligraf, miniaturist, sculptor şi arhitect, precum şi ca stareţ al Mănăstirii Snagov (1694-1704), episcop al Râmnicului (1705-1708) și Mitropolit al Ţării Româneşti (1708-1716).

Pentru evocarea moştenirii spirituale şi culturale a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi evidenţierea modelului de slujire fidelă, de iubire jertfelnică şi statornică faţă de Biserică şi faţă de Voievodul Ţării Româneşti – Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 28-29 octombrie 2014, a proclamat anul 2016 ca An comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti” în Patriarhia Română.

Deşi de neam georgian, Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul a fost călăuzit de Dumnezeu în Ţara Românească unde a desfăşurat întreaga sa activitate ca ierarh şi tipograf, atașându-se de credincioşii români pe care i-a păstorit. Lucrarea sa pastorală cea mai intensă a constat în editarea cărților liturgice, a cărților de învățătură adresate poporului dreptcredincios și conducătorilor acestuia, dar și a celor de îndrumare pentru preoți. Cărţile realizate de Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, în total 63 de volume, dintre care 21 în limba română, reflectă virtuţile şi calităţile sale, prin nivelul desăvârşit al caligrafiei, al gravurii, al miniaturilor, dar mai ales prin profunzimea şi acurateţea teologică. A activat ca sfătuitor de încredere al Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714) și coordonator în tipografii nou întemeiate, precum Tipografia domnească din București (1691-1694) sau cele de la Mănăstirea Snagov (1694-1701), Bucureşti (1701-1705), Râmnic (1705-1708) şi Târgoviște (1708-1715, mutată la Bucureşti în anul 1715). Cărțile de cult tipărite de Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, în special primul Liturghier complet în limba română, tipărit la Târgoviște în anul 1713, au marcat deplina biruinţă a limbii române în cultul Bisericii, înfăţișându-l pe Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul drept un veritabil creator de limbă liturgică și de literatură oratorică.

O preocupare deosebită a arătat pentru educaţia şi formarea duhovnicească a clerului, tipărind lucrări precum Învățătură bisericească la cele mai trebuincioase și mai de folos pentru învățătura preoților (Târgoviște, 1710), cât şi pentru catehizarea credincioşilor, mai ales prin tezaurul său omiletic reprezentat de faimoasele sale Didahii, cuvinte de învățătură care au luminat pe credincioșii timpului său şi, în egală măsură, pe cei de astăzi, prin interpretări scripturistice minunate şi prin îndemnul viu de a citi permanent și a trăi cuvântul evanghelic. De asemenea, amintim şi grija pentru credincioşii ortodocşi din Ardeal, pentru care a tipărit în anul 1699 lucrarea intitulată Carte sau Lumina”, pentru combaterea prozelitismului catolic al vremii, trimiţând, în acelaşi an, pe unul din cei mai buni ucenici ai săi, ipodiaconul Mihail Ştefan, la Alba Iulia, unde a tipărit o Bucoavnă (Abecedar) şi un Chiriacodromion (o Cazanie), contribuind astfel la întărirea Ortodoxiei din Transilvania. Sfântul Antim Ivireanul a tipărit și cărți adresate lumii intelectuale și politice a vremii sale, precum Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon (București, 1691) sau propria sa carte intitulată Sfătuiri creștine politice către Preacredinciosul Domn Ștefan Cantacuzino (București, 1715).

Dimensiunea panortodoxă a activităţii culturale a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul se descoperă şi în rolul pe care l-a avut prin acordarea unui ajutor neprețuit altor popoare creştin-ortodoxe pentru dezvoltarea culturală și spirituală a acestora, prin cărți tipărite în limbile greacă și slavonă, prin punerea bazelor primei tipografii cu caractere georgiene întemeiate la Tbilisi (cca. 1709) și prin dăruirea unei tipografii cu caractere arabe Patriarhiei de Antiohia (Aleppo, cca. 1706).

Se cuvine a aminti și vrednicia deosebită a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul în ceea ce privește gospodărirea, administrarea și restaurarea lăcașurilor de cult din Țara Românească, printre care se regăsesc Mănăstirea Snagov – reparată în timpul păstoririi sale ca egumen (1696-1704), dar și Mănăstirile Strehaia, Surpatele, Cozia și Govora, de care s-a îngrijit în timpul slujirii ca episcop al Râmnicului (1705-1708), încheindu-și activitatea cu ctitorirea monumentalei Mănăstiri a Tuturor Sfinților din București (1713-1715), zidire de suflet care a rămas cunoscută sub numele de Mănăstirea Antim, pentru care a realizat el însuși planul arhitectural al locașului de cult, uşile de la intrarea în biserică şi câteva icoane.

După cum se vede în Aşezământul-Testament pentru mănăstirea sa, Sfântul Ierarh Antim Ivireanul a avut o grijă deosebită faţă de orfani şi văduve, săraci şi bolnavi, dar şi de monahii care devin preoţi şi faţă de tinerii credincioşi care întemeiază familie.

În toată viaţa şi activitatea sa, Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul a urmat modelul Sfinţilor Ierarhi Nicolae al Mirei Lichiei şi Antim al Nicomidiei, de la care a învăţat să păstreze credinţa în Hristos, să construiască biserici şi mănăstiri, să dezvolte opera socială şi culturală creştină în societate, să fie un înţelept şi echilibrat slujitor al lui Dumnezeu, apărând valorile poporului pe care l-a păstorit.

Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul a continuat lucrarea Mitropoliților Teofil și Ștefan ai Țării Româneşti, care au activat înaintea sa în domeniul tiparului bisericesc. Mitropolitul Teofil a păstorit Țara Românească între anii 1636-1648, iar în timpul său tipografiile de la Câmpulung și Govora au lucrat rodnic, ieşind de sub presa tiparului lucrări ample precum Pravila de la Govora (1640) sau Evanghelia învățătoare Cazania (1642). Mitropolitul Ștefan, care a fost arhipăstor al Țării Românești în două rânduri, respectiv între 1648-1653 și 1655-1668, a binecuvântat apariția Îndreptării legii, cunoscută și sub numele de Pravila de la Târgoviște (1652), cea mai importantă colecție de canoane și legi bisericești din secolul al XVII-lea românesc. Lucrarea tipografică a fost continuată cu multă râvnă de Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti, cel mai de seamă dintre tipografii care au activat în Ţara Românească (prăznuit la data de 22 iunie), care a păstorit la Bucureşti între anii 1823-1834 și care ne-a lăsat ediția monumentală a Vieților Sfinților, tradusă în mare parte prin osteneala sa.

Pentru lucrarea sa pastoral-misionară, de povățuire şi de apărare a valorilor spiritualităţii ortodoxe şi a neamului românesc, pentru contribuţia deosebită la restaurarea sufletească și materială a Țării Românești, precum și ca o recunoaștere a vieții sale jertfelnice curmate prin moarte martirică, petrecută în luna septembrie a anului 1716, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în şedinţa din 19-20 iunie 1992, canonizarea Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul cu zi de pomenire în 27 septembrie. Proclamarea solemnă s-a făcut la data de 27 septembrie 1992, ziua prăznuirii sale, în biserica ctitorie a sa, Mănăstirea Tuturor Sfinţilor – Antim – din Bucureşti.

Cinstirea memoriei Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul este o datorie de conştiinţă a întregului popor român pentru contribuţia sa la dezvoltarea tiparului şi a limbii liturgice româneşti. Pentru cinstirea memoriei marelui ierarh, la inițiativa şi cu stăruința Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, au fost realizate lucrări  importante la Mănăstirea Antim din Bucureşti, ctitoria Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, acestea constând în:

  1. restaurarea picturii murale, a mobilierului liturgic, a pietrăriei, înlocuirea candelabrelor, montarea noilor vitralii, precum şi pictarea în frescă a intrării de sub clopotniță cu scene din viaţa Sfântului Antim.
  2. La muzeul mănăstirii s-au efectuat lucrări de consolidare, hidroizolație, înlocuirea pardoselii, a învelitorii și a sistemului de încălzire, de schimbare a tâmplăriei, precum și lucrări de reamenajare a muzeului dedicat Sfântului Antim Ivireanul.

Mai multe evenimente majore au marcat, anul acesta, caracterul liturgic-misionar al cinstirii memoriei Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul:

  1. Sfințirea picturii şi binecuvântarea amplelor lucrări de restaurare la Biserica ctitoria sa, precum şi inaugurarea noului muzeului de la Mănăstirea Antim din Bucureşti, îmbrăcată acum în veşmânt de sărbătoare;
  2. Coliturghisirea ierarhilor Sfântului nostru Sinod şi a reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe surori prezenţi aici, astăzi, 27 septembrie 2016, în ziua pomenirii Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul;

În plan cultural şi academic, au fost organizate numeroase conferinţe, congrese, simpozioane şi concursuri tematice, atât de către Biserică, în ţară şi străinătate, cât şi de Academia Română şi alte instituţii publice, cu sprijinul autorităţilor de stat centrale şi locale. Pe parcursul acestui An Comemorativ, au fost publicate mai multe studii, monografii, albume şi lucrări ştiinţifice la editurile Patriarhiei Române, la editurile eparhiilor şi la alte edituri.

Comemorarea solemnă a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul de către Patriarhia Română, cu participarea Patriarhului Ioan al X-lea al Antiohiei şi a reprezentanţilor Patriarhiei Georgiei, Biserici pe care Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul le-a preţuit şi le-a ajutat, culminează cu această Sfântă Liturghie săvârşită în duh de comuniune fraternă între Bisericile noastre surori, astăzi, sâmbătă, 27 septembrie 2016, în ziua pomenirii Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul. Acest moment sfânt şi solemn ne cheamă să fim mărturisitori ai credinţei creştine, ctitori de lăcaşuri sfinte şi de cultură creştină, ne îndeamnă să cultivăm întrajutorarea frăţească şi să fim darnici, având în suflet iubire jertfelnică, smerită şi milostivă.

Exemplul vieţii Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul închinată lui Hristos Domnul, până la moartea sa martirică, precum şi rugăciunile sale înălțate înaintea Tronului Preasfintei Treimi sunt izvor de inspirație şi înnoire pentru viaţa credincioșilor noștri, dar şi de întărire a comuniunii fraterne între Bisericile noastre în jurul sfinților care au apărat Ortodoxia în vremuri grele.

Ne rugăm Preasfintei Treimi să ne dăruiască tuturor credinţă puternică, dragoste faţă de Biserică şi popor, dar mai ales să învăţăm, din pilda Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, că iubirea izvorâtă din credinţa în Iisus Hristos Cel Răstignit şi Înviat este mai mare decât teama de moarte, pentru că Hristos Însuşi dăruieşte martirilor cununi cereşti de biruinţă, potrivit făgăduinţei „Fii credincios până la moarte şi îţi voi da cununa vieţii (Apocalipsa 2, 10).

Şi astfel, cu un cuget şi cu o inimă, împreună să preamărim pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea deofiinţă şi nedespărţită, şi să zicem: „Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Lui” (Psalmul 67, 36). Amin!

Preşedintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,

† DANIEL

ARHIEPISCOPUL BUCUREȘTILOR,

MITROPOLITUL MUNTENIEI ȘI DOBROGEI,

LOCȚIITORUL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ȘI PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Ierarhi invitați din Bisericile Ortodoxe Autocefale

† IOAN  AL X-LEA

PATRIARHUL ANTIOHIEI ŞI AL ÎNTREGULUI ORIENT

† GATTAS HAZIM

Mitropolit de Bagdad, Kuwait şi împrejurimi Patriarhia Antiohiei

† EFREM

Arhiepiscop de Bolnisi Patriarhia Georgiei

† QAIS SADIQ

Episcop de Erzeroum Patriarhia Antiohiei

Ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

† TEOFAN

Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

† LAURENŢIU

Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului

† ANDREI

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului

† IRINEU

Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei

† IOAN

Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului

† PETRU

Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor

† IOSIF

Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale şi

Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale

† SERAFIM

Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei, Austriei şi Luxemburgului şi

Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord

† NIFON

Mitropolit onorific, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh Patriarhal

† TEODOSIE

Arhiepiscopul Tomisului

† PIMEN

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor

† IRINEU

Arhiepiscopul Alba Iuliei

† VARSANUFIE

Arhiepiscopul Râmnicului

† IOACHIM

Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului

† CALINIC

Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului

† CIPRIAN

Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei

† CASIAN

Arhiepiscopul Dunării de Jos

† TIMOTEI

Arhiepiscopul Aradului

† NICOLAE

Arhiepiscopul Ortodox Român al celor două Americi

† JUSTINIAN

Arhiepiscop onorific, Episcopul Ortodox al Maramureșului și Sătmarului

† CORNELIU

Episcopul Huşilor

† LUCIAN

Episcopul Caransebeşului

† SOFRONIE

Episcopul Ortodox Român al Oradiei

† NICODIM

Episcopul Severinului şi Strehaiei

† VINCENŢIU

Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor

† ANDREI

Episcopul Covasnei şi Harghitei

† GALACTION

Episcopul Alexandriei şi Teleormanului

† AMBROZIE

Episcopul Giurgiului

† SEBASTIAN

Episcopul Slatinei şi Romanaţilor

† VISARION

Episcopul Tulcii

† PETRONIU

Episcopul Sălajului

† GURIE

Episcopul Devei şi Hunedoarei

† DANIIL

Episcop-locţiitor (administrator) al Episcopiei Daciei Felix

† SILUAN

Episcopul Ortodox Român al Ungariei

† SILUAN

Episcopul Ortodox Român al Italiei

† TIMOTEI

Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei

† MACARIE

Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord

† MIHAIL

Episcopul Ortodox Român al Australiei şi Noii Zeelande

† VARLAAM PLOIEŞTEANUL

Episcop-vicar patriarhal

† IERONIM SINAITUL

Episcop-vicar patriarhal

† TIMOTEI PRAHOVEANUL

Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor

† CALINIC BOTOŞĂNEANUL

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor

† ILARION FĂGĂRĂŞEANUL

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului

† VASILE SOMEŞEANUL

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei  Vadului, Feleacului şi Clujului

† PAISIE LUGOJEANUL

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei

† ANTONIE DE ORHEI

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului

† MARC NEMŢEANUL

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale

† SOFIAN BRAŞOVEANUL

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului

† EMILIAN LOVIŞTEANUL

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului

† IOAN CASIAN DE VICINA

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi

† IUSTIN SIGHETEANUL

Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului

† IGNATIE MUREŞEANUL

Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei

Ultimele din categorie