Patriarhul Daniel, de 34 de ani monah

Patriarhia Română

Patriarhul Daniel, de 34 de ani monah

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a împlinit vineri, 6 august, 34 de ani de când este monah.

Patriarhul a fost tuns în monahism la Mănăstirea Sihăstria în ziua de 6 august 1987. A primit numele Daniel şi l-a avut naş de călugărie pe Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie. Câteva zile mai târziu, în 14 august, a fost hirotonit ierodiacon, iar în 15 august ieromonah.

În timpul misiunii sale, atât în demnitatea de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, cât şi în cea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, a pledat pentru o reînnoire a monahismului şi a încurajat obştile monahale să pună accent pe ospitalitate, cateheză, pe activităţile duhovniceşti şi administrative.

Redăm o selecţie a proiectelor Preafericirii Sale, ca Mitropolit şi Patriarh, din mulţimea celor destinate reînnoirii vieţii monahale.

A fondat instituţii:

  • Muzeul Memorial „Sfântul Paisie Velicicovski” de la Mănăstirea Neamţ (1997);
  • Casele Memoriale: „Arhimandrit Paisie Olaru şi Arhimandrit Cleopa Ilie” de la M-rea Sihăstria – Neamţ (1999);
  • Muzeul Sala Gotică al Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi”, Iaşi (2001);
  • Muzeul „Anastasia Doamna” – Sala Gotică a Mănăstirii Cetăţuia (2005);
  • Casa Memorială „Arhimandrit Arsenie Papacioc” de la Mănăstirea „Sfânta Maria” – Techirghiol, Stavropighie patriarhală (2011);
  • Muzeul de artă bisericească de la Mănăstirea Antim (2016);
  • Muzeul „Rugul aprins”, Mănăstirea Antim (2017).
  • Centrul social-cultural „Sfântul Paisie de la Neamţ”, Mănăstirea Neamţ (2004);
  • Centrul social-cultural „Sfântul Ilie”, Mănăstirea Miclăuşeni (2005);
  • Centrul social-cultural „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica” al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Mănăstirea Cernica (2008);
  • Centrul social-pastoral „Sfânta Cruce” al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Mănăstirea Caraiman (20 iulie 2012);
  • Centrul social-cultural „Sfântul Ierarh Nectarie” al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Mănăstirea Radu Vodă, Bucureşti (2012).

Este iniţiator al unor lucrări în volum, respectiv, lucrări colective de cercetare:

  • „Misiunea parohiei şi a mănăstirii azi. Lucrarea Bisericii în societate în anul 2015”, Basilica, Bucureşti, 2016, 642 p.;
  • „Monahismul ortodox românesc. Istorie, contribuţii şi repertorizare”: volumul 1 – „Istoria monahismului ortodox românesc de la începuturi până în prezent”, în colaborare cu Academia Română, Ed. Basilica, Bucureşti, 2014, 1039 p.; volumul 2 – „Contribuţii ale monahismului ortodox românesc la nivel naţional şi internaţional”, în colaborare cu Academia Română, Ed. Basilica, Bucureşti, 2016, 1200 p.; volumul 3 în curs de apariţie;
  • „Pridvoare ale cerului – Mănăstiri şi schituri din Arhiepiscopia Bucureştilor”, Ed. Basilica, Bucureşti, 2009.

A susţinut programe dedicate mănăstirilor:

  • „Patrimoniul religios al României – permanenţă spirituală”. Cursuri de perfecţionare a ghizilor şi muzeografilor din muzeele bisericeşti, Mănăstirea Neamţ (19-26 septembrie 2004);
  • „Pentru îmbelşugarea roadelor pământului”. Programe în agricultură şi silvicultură, pentru dezvoltarea şi susţinerea activităţii economice din cadrul mănăstirilor, în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Mănăstirea Bistriţa (23 iunie 2006);

Pentru a veni în sprijinul aşezămintelor monastice, anul 2015 a fost proclamat Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii în Patriarhia Română. „Dorim să intensificăm viaţa spirituală şi misiunea pastorală a Bisericii noastre atât în parohii, cât şi în mănăstiri”, spunea Patriarhul la vremea respectivă.

În timpul slujirii de Mitropolit și Patriarh au fost canonizaţi numeroşi monahi, cu viaţă aleasă, dintre care amintim: Sf. Cuv. Daniil Sihastrul de la Voroneţ,  Teodora de la Sihla,  Ioan Iacob de la Neamţ,  Antipa de la Calapodeşti, Onufrie de la Vorona; Dionisie Exiguul,  Ioan de la Râşca şi Secu, Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi, Rafael şi Partenie de la Agapia Veche, Iosif şi Chiriac de la Bisericani, Chiriac de la Tazlău, Iosif de la Văratec, Ioanichie cel Nou de la Muscel, Irodion de la Lainici, Neofit şi Meletie de la Stânişoara, Daniil şi Misail de la Turnu, Pafnutie – Pârvu Zugravul, Sila, Paisie şi Natan de la Mănăstirea Putna.

Iar între cei care vor fi canonizaţi în anul 2025,  când Biserica Ortodoxă Română împlinește 140 de ani de autocefalie și 100 de ani de la obținerea statutului de patriarhie, sunt propuși Părinţii Cleopa Ilie, Gherasim Iscu, dar şi Părinţii Paisie Olaru, Ilie Cleopa şi Dionisie cel orb de la Colciu.

Tot din grija pentru așezămintele monastice, Patriarhul a ctitorit Mănăstirea Dobreşti din localitatea natală.

Patriarhul are evlavie la sfinţi monahi ca Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamţ, care va fi pictat în altarul Catedralei Naţionale, şi Sf. Cuv. Parascheva de la Iaşi, a cărei icoană o păstrează în camera personală.

Alte proiecte dedicate vieţii monahale pot fi identificate în biografia Patriarhului Daniel.

Sursa: basilica.ro

Citește despre: