Întâlnirea la care au participat stareții, starețele, egumenii și egumenele din Arhiepiscopia Bucureştilor s-a desfăşurat în Sala Conventus din Palatul Patriarhiei.

Tema întrunirii a fost inspirată din tematica Anului omagial şi comemorativ 2022 în Patriarhia Română.

Patriarhul României a deschis lucrările printr-un cuvânt în care a vorbit despre rugăciune, isihasm şi remediul împotriva secularizării.

Cea mai scurtă şi intensă rugăciune

„Rugăciunea este cea dintâi îndeletnicire a monahului şi monahiei şi această tradiţie este cu atât mai necesară cu cât este mai multă nevoie de a aduce lumină în sufletul oamenilor, mai ales atunci când ei sunt tulburaţi. De aceea, Rugăciunea inimii sau Rugăciunea lui Iisus este forma cea mai scurtă şi cea mai intensă rugăciune”.

„Această rugăciune a fost cultivată special de către părinţii isihaşti. Mișcarea isihastă era în mod special o mişcare a monahilor, dar cu timpul, oamenii, venind la mănăstire, au învățat Rugăciunea lui Iisus şi, de aceea, s-a răspândit şi în mediul credincioşilor mireni”.

Patriarhul Daniel a subliniat că părinţii isihaşti pomeniţi în acest an „au lăsat după ei ucenici direcți sau indirecți, care având același duh isihast şi care s‑au format și prin scrierile Sfinților Părinți, traduse de părinții isihaști, cum a fost în mănăstirile Neamț, Căldărușani”.

„Aceștia au practicat Rugăciunea inimii, dar au și tradus opere ale Sfinților Părinți pentru întreg poporul și au dezvoltat o cultură creștină și au organizat viața bisericească”.

Secularizarea şi remediul acesteia

Potrivit Preafericirii Sale, curentul isihast a cunoscut de-a lungul veacurilor „o perioadă de mare intensitate, dar uneori intensitatea a scăzut în timpul de secularizare, de slăbire a credinţei”.

„Secolele 14 şi 18 au fost secole de secularizare, de gândire din ce în ce mai lumească şi mai depărtată de duhul Evangheliei”.

„Mănăstirile care au păzit flacăra credinței Sfinților Părinți au încercat și au reușit să dea nu numai un răspuns existențial, ci și unul teologic, de explicare a adevărului privind puterea rugăciunii. De asemenea, au contribuit la înduhovnicirea vieții din multe alte mănăstiri și au contribuit la traducerea operelor Sfinților Părinți și la înnoirea teologică în viața Bisericii”.

„Remediul împotriva secularizării a fost tocmai rugăciune mai multă, întoarcere la Sfinţii Părinţi, la scrierile lor şi o comuniune mai intensă”.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a mai subliniat în cuvântul rostit un aspect legat de lumina taborică.

„Apostolii au văzut lumina nu numai pentru că Iisus s-a schimbat la Faţă, ci pentru că dumnezeiescul har a schimbat ochii, sufletul şi simţirile apostolilor. Altcineva nu ar fi văzut nimic, dar ei au văzut pentru că s-au învrednicit să vadă”.

„Şi cei care se învrednicesc să aibă experiența luminii necreate, și cei care îi văd pe cei în lumină, văd pentru că Dumnezeu le‑a dăruit această putere”, a precizat Părintele Patriarh Daniel.

Au fost prezentate două referate în timpul sinaxei. Părintele Protosinghel Simeon Cuțui, secretarul Sectorului Exarhat al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a prezentat referatul „Rugăciunea la Sfântul Ioan Casian”.

Răzvan Mihai Clipici, director al componentei Cultură, din cadrul Sectorului cultură, pictură și restaurare al Administrației Patriarhale, a susţinut referatul „Filiația duhovnicească paisiană”.Sinaxa monahală a fost precedată de slujba de Te Deum oficiată de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei.

Sursa: basilica.ro