Modelul desăvârșirii lui Iisus în ascultare și în lepădarea de sine, pentru iubirea de oameni, a ridicat între creștini șirul fără număr de cuvioși și buni biruitori mucenici care pentru dragostea Lui erau fericiți și sufereau și ei chinuri înfricoșate de la necredincioșii vremurilor lor. Iată nebiruita armă: lepădarea vieții noastre pe cruce, care a făcut sfinți. De dragostea lui Iisus nu-i mai despărțea frica de moarte, nici dragostea de viață. Acești sfinți s-au arătat mai presus nu numai de durere și plăcere, ci au covârșit și moartea și viața. În ei se întâmplă și moartea și învierea lui Iisus.

Nouă, neputincioșilor, deși cugetăm ale lumii și umblăm în calea păcatelor, încă nu ne-a îndesat nimeni cununa de spini pe frunte și nu ne-a bătut piroane în tălpi. În noi nu sunt semnele sfinților, dar zic însă: Providența știe hotărârea noastră. Cine vrea să urmeze lui Iisus și să semene cu El, în Cruce să se asemene! Și cât poate cuprinde firea omenească, asemenea cu Iisus va fi!