Printre subiectele discutate, cel mai important a fost acela că însuși statul egiptean se află în spatele persecuției și discriminării împotriva creștinilor.

Potrivit tonului nemulțumit al episcopului, autoritățile guvernamentale locale, inclusiv aparatul Securității de stat, nu numai că ignoră atacurile asupra copților ci, de cele mai multe ori, sunt cei care se află în spatele lor. De exemplu, atunci când copții s-au întrunit la o ședință de consiliu cu oficialii guvernamentali pentru a discuta posibilitatea construirii unei noi biserici, un membru al autorităților a contactat șeicii islamici din sat întrebându-i dacă „sunt de partea bisericii copte sau de cea a statului?”. Dacă erau de partea statului, fiecare casă musulmană era instruită să protesteze împotriva propunerii de a construi biserica pentru ca poliția să arate spre mulțimea de oameni și, ca de obicei, să le spună copților „Scuze, nu se poate”.

În alte cazuri, Securitatea de stat este complice: numai din Minya, minori creștini, 21 până în prezent, sunt răpiți în mod constant de către musulmanii din apropiere, a spus conducătorul copt. În momentul de față, cea mai tânără fată creștină răpită abia începuse școala generală. Ori de câte ori au loc astfel de atacuri, copții, în colaborare cu Biserica, pregătesc numeroase documente, inclusiv fotografii și alte verificări, pentru incriminarea vinovaților. Acestea sunt apoi înmânate oficialilor, pentru a se asigura că nu sunt „pierdute” sau „rătăcite” de subalterni. Episcopul a numit mulți dintre aceste persoane de rang înalt, nu însă fără a-și asuma riscuri, spunând chiar că a înmânat astfel de dovezi și documente în mâinile însuși directorului serviciilor de informații. „Nu s-a făcut absolut nimic”, a spus acesta descurajat.

El a discutat despre dificultățile cu care se confruntă copții de fiecare data când doresc să construiască o biserică sau pentru a face niște simple reparații - întrucât sunt atât de rare, unele dintre bisericile actuale deservesc zeci de mii de creștini. De exemplu, acesta a explicat cazul Bisericii Maicii Domnului din satul Safaniya care nu are baie sau apă curentă. Creștinii „au încercat de nenumărate ori să obțină aprobarea pentru a construi grupuri sanitare, fără nici un rezultat”. Episcopul a deplâns modul în care oamenii în vârstă și bolnavii își fac nevoile chiar în timpul slujbei, iar mamele trebuie să schimbe scutecele bebelușilor” direct pe strană.

Ca răspuns, autoritățile au spus episcopului să „meargă și să întrebe musulmanii din regiune dacă aprobă construirea unei biserici, sau băi, sau altceva, și dacă ei sunt de acord, suntem și noi”. Ar trebui specificat faptul că legea islamică interzice în mod expres construirea sau repararea bisericilor.

În mod clar nemulțumit, episcopul a adăugat: „Noi, copții suntem ființe umane. Și ne cuprinde ciuda atunci când vedem pe frații noștri musulmani construind moschei unde vor, cum vor, în orice loc și în orice moment vor. Iar statul îi ajută! Dar în ceea ce ne privește, nu putem construi nimic și ceea ce există deja este închis .... Noi, copții, suntem cetățeni cu drepturi; și îi vedem pe musulmani că obțin tot ce vor, în timp ce nouă ni se interzice mereu”.

Episcopul copt a mai spus că uneori creștinii sunt pedepsiți atunci când se duc și „deranjează” autoritățile cu plângeri referitoare la modul în care sunt tratați. De exemplu, când o delegație coptă a mers să facă o plângere oficială, unul dintre ei a fost imediat răpit. Răpitorii săi au cerut și au primit 120.000 de lire egiptene pentru eliberarea sa. Poliția au fost anunțată chiar în momentul în care se desfășura schimbul de bani pentru ostatici dar nu a făcut absolut nimic. Episcopul a menționat acest incident ca o „pedeapsă” în timp ce Dr. Roman, gazda coptă, a numit Minya, Egipt un „stat de răscumpărare” pentru acei copți care îndrăznesc să refuze să sufere în liniște, adăugând, „aparent, Al-Minya nu este o provincie egipteană; este reglementată de ISIS”.

În final, Episcopul Agaton a subliniat disperarea pe care el și creștinul de rând din Egipt o resimt, spunând în mod repetat că, indiferent cărui oficial se adresează „nu se va schimba nimic”. În orice caz, situația creștinilor din Egipt a trecut „de la rău la mai rău”, a spus episcopul: „auzim cuvinte frumoase, dar nicio soluție”.

Dr. Roman a încheiat afirmând că: „Am mai spus și înainte: președintele Sisi este foarte meticulos și conștient de problemele națiunii. De ce, atunci, situația copților din Minya este ignorată? De ce închide ochii când este vorba despre ei?”

Episcopul Agathon a conchis spunând: „copții sunt între ciocan (statul) și nicovală (agresori)”, ceea ce înseamnă că statul nu face decât să îi țină pe creștini grupați în timp ce radicalii islamiști se năvălesc asupra lor.