Manifestările prilejuite de hramul Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava au început de marți, la ora 06:00, când racla cu cinstitele moaşte ale Sfântului Ioan cel Nou a fost scoasă din biserică şi aşezată în curtea mănăstirii, sub un baldachin special amenajat. Rând pe rând, de-a lungul întregii nopţi, credincioşii s-au închinat şi au sărutat racla Sfântului ce le-a fost de atâtea ori grabnic ajutător, ascultând în acelaşi timp cântările slujbei Privegherii, oficiată de IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, și de PS Părinte Macarie al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, înconjurați de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de Grupul psaltic al Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou.

În ziua marii sărbători, curtea mănăstirii sucevene a prins viaţă, umplându-se ochi de credincioşii veniţi de aproape sau de departe să participe la slujba Sfintei Liturghii săvârşită de IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, şi PS Părinte Macarie al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord. Alături de soborul de ierarhi, au fost invitaţi părinţi stareţi şi stareţe din toate manăstirile eparhiei, precum şi oficialităţi judeţene şi locale. În cadrul slujbei arhierești, tânărul diacon Alexandru-Daniel Afrăsiloaei a fost hirotonit preot de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, pe seama parohiei Horlești din Protopopiatul Iași 3.

„Jertfa de astăzi este dovada că sunteți în căutarea Împărăției lui Dumnezeu”

La finalul Sfintei Liturghii, IPS Părinte Mitropolit Teofan a rostit cuvântul de învățătură, în care a subliniat trei virtuti ale Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, care ar trebui însușite de fiecare dintre noi: „În primul rând, trebuie să nu uităm faptul că Sfântul Ioan a rămas credincios până la moarte lui Hristos, Mântuitorul lumii. În al doilea rând, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava a fost un om harnic, arătând că adevăratul creștin îl așază pe Hristos în centrul ființei sale, iar toate celălalte, cele materiale, i se adaugă lui, după cuvântul Evangheliei. În al treilea rând, credem că Sfântul Ioan nu ar fi ajuns la starea desăvârșită dacă nu ar fi avut niște părinți care să-l crească în dreapta credință și să-l învețe ce înseamnă educația și hărncia”. În final, IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuților, a mulţumit tututor celor prezenţi şi în acest an la sărbătoarea municipiului Suceava: „Îl rog pe Bunul Dumnezeu ca osteneala dumneavoastră să fie bineprimită în Împărăția lui Dumnezeu, întru bucuria mântuirii. Jertfa de aseară, când credincioșii au stat trei ore în picioare, ascultând slujba Privegherii, cât și jertfa de astăzi reprezintă dovada că sunteți în căutarea Împărăției lui Dumnezeu și a dreptății Lui”.

Cum s-a desfășurat procesiunea cu sfintele moaște

A urmat apoi pelerinajul cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou pe străzile municipiului Suceava, în sunet puternic de clopote și în miros de tămâie și flori. Au fost purtate cruci, prapuri şi icoanele Sfântului Ioan Botezătorul şi ale Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Racla cu moaştele Sfântului Ioan, purtată pe umeri de preoţi şi credincioşi, a ajuns, pe rând, la Biserica „Învierea Domnului“, la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“, la Biserica „Sfântul Gheorghe“ – Mirăuţi, la Biserica „Sfântul Dumitru“, la Biserica „Sfântul Nicolae“, la Catedrala „Naşterea Domnului“ – Biserica Naşterii Maicii Domnului, revenind în cele din urmă la mănăstirea care adăposteşte sfintele moaşte de sute de ani. În timpul procesiunii, credincioşii, mulţi locuitori ai municipiului Suceava, s-au așezat de o parte şi de alta a străzilor pe unde au trecut sfintele moaşte, iar alţii au privit procesiunea de la balcoanele blocurilor. La fiecare biserică în dreptul căreia racla cu sfintele moaşte s-a oprit, ierarhii au fost întâmpinaţi de preoţii slujitori cu Sfânta Evanghelie şi Sfânta Cruce în mâini, iar preoţii au rostit și câte o rugăciune. Preoţii care au participat la pelerinaj i-au binecuvântat de-a lungul traseului pe credincioşi şi i-au stropit cu aghiazmă. La întoarcere, racla a fost aşezată din nou sub baldachinul din curtea mănăstirii, unde va rămâne până spre seară, pentru ca toţi credincioşii care vor să atingă racla şi să se închine Sfântului să o poată face.

Manifestări și în plan social

Celebrarea Sfântului Ioan cel Nou, ocrotitor al Moldovei, alături de Cuvioasa Parascheva,  a fost preluată şi pe plan social; în perioada 21-25 iunie are loc evenimentul cultural intitulat  „Zilele Sucevei”, cu o bogată paleta de activităţi culturale desfăşurate în diferite puncte de atracţie ale municipiului. Sărbatoarea rememorează nu numai Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, ci şi  strămutarea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă la Suceava, ce a avut loc în anul 1415, sub domnia şi la iniţiativa domnitorului Alexandru cel Bun. Ulterior, la 24 iunie 1589, au fost aşezate în noua Catedrală a Sucevei, ctitorită de Bogdan al III-lea şi fiul său, Ştefăniţă. Ziua de 24 iunie rămâne cea mai veche zi de slăvire a cinstitului mucenic. Prăznuirea ei –așa cum se face şi astazi- a fost consfinţită pentru totdeauna de Mitropolitul  Silvestru Morariu Andrievici.