Preotul militar Adrian Morţun, doctor al Facultății de Teologie din București
Sala Consiliului Profesoral a Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti a găzduit azi, 22 septembrie 2014, un eveniment academic prilejuit de susţinerea, în şedinţă publică, a tezei de doctorat cu titlul „Pacea lui Dumnezeu în ziua de azi“, aparţinând preotului militar Adrian Morţun de la Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” din Iaşi. La final, candidatul a primit titlul de doctor în teologie şi a depus jurământul de credinţă şi de fidelitate faţă de Biserica strămoşească.
Preotul militar Adrian Morţun de la Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” din Iaşi a obţinut ieri titlul de doctor în teologie din partea Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti. Teza de doctorat intitulată „Pacea lui Dumnezeu în ziua de azi “ a fost alcătuită sub îndrumarea ştiinţifică a pr. prof. univ. dr. Nicolae Achimescu. Din comisia de doctorat au făcut parte pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București – președinte, pr. prof. univ. dr. Ștefan Resceanu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova, general (rez.) prof. univ. dr. Teodor Frunzeti de la Universitatea „Titu Maiorescu” din București și pr. prof. univ. dr. Ioan Stancu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Pitești.
„Nu există o cale către pace. Pacea este calea”
În cadrul prezentării tezei, candidatul a vorbit și despre capitolul „Pacea. O perspectivă creștină” cu subcapitolele - „Omul între Creație și Eshaton. Pacea cu Dumnezeu”, „Realitatea păcatului și promisiunea biblică a păcii. Pacea cu semenii” și „Pacea - convenție sau trăire? Pacea cu sine însuși”: „Pacea cu Dumnezeu scoate în evidență faptul că, încă din momentul Creației, întreaga făptură a fost chemată la comuniune cu Creatorul, iar omul, ca și cunună a creației și stăpân al ei, se afla într-o relație personală cu Dumnezeu. Căderea în păcatul neascultării a stricat nu doar această relație personală dintre om și Dumnezeu, ci și întreaga armonie a comuniunii tuturor făpturilor cu Creatorul lor. Din acel moment creația se află într-o continuă căutare a împăcării cu Dumnezeu, a refacerii armoniei și a păcii pierdute prin căderea omului, astfel încât, putem spune că astăzi, lumea se află încă „pe cale”, încercând să parcurgă drumul desăvârșirii care începe la Creație și se încheie în Eshatologie. Pacea cu semenii pune în lumină încercarea omului de a găsi sensul existenței sale în timp, conștient fiind că acest timp îl parcurge doar o singură dată. Atunci când această căutare nu este una critică și nu este ancorată într-o credință religioasă care să valorifice importanța persoanei umane, fie că este vorba despre sine sau despre aproapele, rezultatele acestei căutări pot fi catastrofale, căci sinele – care ajunge să fie iubit în exces – sau aproapele – care ajunge să fie urât în exces – devin entități care trebuie distruse pentru a ca sensul existenței să fie găsit. Imaginea ideală a non-violenței o reprezintă Hristos pe Cruce, iar ideea este că non-violența e mai presus de propria siguranță. Credem că non-violența și pacea sunt sigure, dar nu sunt, deoarece întotdeauna există conflicte cu cei din jur, dar și în interiorul nostru, însă omul trebuie să găsească în Hristos modelul comuniunii sale cu semenii și pe această comuniune să construiască comuniunea cu Dumnezeu. Pacea cu sine însuși reprezintă strădania de zi cu zi a vieții omului. Pacea nu înseamnă doar absența conflictului sau a tensiunii și nici prezența sau absența vreunei înțelegeri, ci are atât o dimensiune personală mântuitoare, pe care Creștinismul o pune în valoare prin modelul Jerfei pe Cruce a Mântuitorului Hristos. Numai în Creștinism, omul care caută și ajunge să găsească și să trăiască adevărata pace interioară, ajunge inevitabil și la pacea cu semenii și cu Dumnezeu, nici una din cele două neputând exista decât în condițiile existenței celei dintâi. Pacea cea adevărată este pacea eshatologică din viziunea lui Isaia - «Atunci lupul va locui laolaltă cu mielul și leopardul se va culca lângă căprioară; și vițelul și puiul de leu vor mânca împreună și un copil îi va paște», dar pentru a o putea atinge omul trebuie să-și amintească un adevăr esențial: «Nu există o cale către pace. Pacea este calea»”.
La finalul şedinţei, membrii comisiei au acordat părintelui Adrian Morțun titlul de doctor în teologie. Evenimentul academic s-a încheiat cu jurământul de credinţă şi de fidelitate faţă de Biserica strămoşească depus de noul doctor în teologie, ceremonie ce a avut loc în prezența membrilor comisiei.