„Prin glasul Bisericii, vorbeşte Însuşi Domnul“
Ieri, 29 iunie 2012, zi în care Biserica noastră i-a prăznuit pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, Mănăstirea Cetăţuia din Iaşi şi-a serbat hramul. Bucuria credincioşilor prezenţi la sărbătoarea mănăstirii din Dealul Cetăţuia a fost întregită de oficierea Sfintei Liturghii de către Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor impresionant de preoţi şi diaconi.
Ieri, încă de la primele ore ale dimineţii, sute de credincioşi au urcat Dealul Cetăţuia din Iaşi, unde, de mai bine de trei secole, străjuieşte mănăstirea ce-i are ca ocrotitori pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, pentru a participa la slujba Sfintei Liturghii, oficiată de IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în sobor de preoţi şi diaconi. Din soborul slujitor, alături de stareţul Mănăstirii Cetăţuia, protos. Partenie Petric, au mai făcut parte arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor, arhim. Hrisostom Rădăşanu, consilier al Sectorului Învăţământ al Arhiepiscopiei Iaşilor, arhim. Aurelius Avacum Bucălae, profesor la Universitatea „Saint Paul“ din Ottawa, Ontario - Canada, aflat în pelerinaj în Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, pr. prof. dr. Ion Vicovan, decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi şi consilier pentru învăţământ universitar în cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, diac. Nicolae Hulpoi, director Doxologia Media, dar şi stareţii mănăstirilor din judeţul Iaşi. Răspunsurile la strană au fost date de o parte din membrii Corului „Byzantion“ din Iaşi, dirijaţi de prep. univ. Adrian Sîrbu.
În cuvântul de învăţătură adresat credincioşilor după citirea Sfintei Evanghelii, IPS Teofan a vorbit despre viaţa Sfinţilor Apostoli prăznuiţi ieri, arătând că, deşi aceştia au avut şi momente de rătăcire, pocăinţa şi credinţa ulterioară i-a făcut să-şi dea viaţa pentru mărturisirea Adevăratului Dumnezeu-Iisus Hristos. „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, doi bărbaţi cu totul aparte în istoria umanităţii, au trecut prin două momente dificile, care le-au marcat viaţa. Sfântul Apostol Petru, în noaptea Răstignirii, s-a lepădat de trei ori de Cel pe care-L iubea şi pe care-L mărturisea, din cauza fricii şi a lipsei credinţei puternice. Pe de altă parte, Dumnezeiescul Apostol Pavel, învăţător evreu de lege fiind, în râvna lui pentru Unicul şi Adevăratul Dumnezeu, a crezut că istoria lui Iisus Hristos este o falsitate, persecutându-i pe cei care credeau în El. Însă, amândoi aceşti Sfinţi Apostoli, prin pocăinţă adâncă, au avut puterea să se întoarcă spre Dumnezeu şi să-L propovăduiască pe Mântuitorul Hristos până la marginile pământului. Mai mult decât atât, pentru credinţa lor, Sfântul Petru a fost răstignit, iar Sfântul Pavel a fost decapitat“.
În continuare, IPS Teofan a evidenţiat importanţa ascultării de glasul conştiinţei şi de vocea Bisericii, modalităţi prin care Însuşi Dumnezeu vorbeşte omului. „Nu există păcat, fie el desfrâu, avort, jurământ strâmb sau minciună, care să nu fie o trădare şi o lepădare de Hristos, făcând asemenea Sfântului Apostol Petru în noaptea Răstignirii. Şi de câte ori, prin neiubire şi sminteală, nu îi îndepărtăm pe semenii noştri de Hristos, asemeni prigonitorului Saul? Însă, dacă Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au primit glas de Sus pentru a fi chemaţi în ceata iubiţilor lui Hristos, noi astăzi primim glasul conştiinţei care ne cheamă la Hristos şi glasul Bisericii, prin care grăieşte Însuşi Domnul. Şi precum Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, prin glasul Domnului şi prin pocăinţă, s-au întors de la rătăcirea căii lor, prin glasul conştiinţei noastre, prin vocea de trâmbiţă a Bisericii şi prin vocea necazurilor prin care trecem, suntem şi noi chemaţi să ne întoarcem la Dumnezeu“, a spus în încheiere IPS Teofan.
După săvârşirea Sfintei Liturghii, credincioşii s-au împărtăşit cu Sfintele Taine şi au primit rugăciunea de dezlegare rostită de IPS Teofan. Stareţul Mănăstirii Cetăţuia, protos. Partenie Petric, a mulţumit Mitropolitului Moldovei, preoţilor şi credincioşilor, pentru prezenţă şi împreuna-rugăciune, după care a urmat o agapă, la care au fost invitaţi toţi cei prezenţi.