Corul mănăstirii sucevene a dat răspunsurile liturgice, acompaniat în surdină de închinătorii prezenți. La momentul cuvenit al slujbei, a avut loc şi o hirotonie în preot. Numeroşi credincioși s-au împărtăşit cu Sfintele taine, iar la finalul Sfintei Liturghii a fost rostit cuvântul de învăţătură de IPS Părinte  Pimen, legat de semnificaţia vieții și învățăturii marelui proroc sărbătorit: „În această zi Sfântul Ioan Botezătorul este cinstit cu post aspru, cu post ca în Săptămâna Patimilor. Prin viața sa, prin învățătura sa, dar mai ales prin sfârșitul vieții sale, Sfântul Ioan Botezătorul ne oferă învățături prețioase pentru viața de familie și despre păstrarea credincioșiei vieții intime. Ca părinți, trebuie să-i povățuim pe copiii noștri despre ce este păcat și ce nu este păcat, după cum marele proroc l-a avertizat pe împăratul Irod, care deși îl asculta, era stăpânit de patima preadesfrânării, care i-a întunecat în cele din urmă conștiința. Preadesfrânarea te face să-ți dorești lucruri care nu-ți folosesc, fiindcă fiecare bărbat își are femeia sa și fiecare femeie își are bărbatul ei”.

Construită în perioada 1514-1522 de către fiul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Bogdan al III-lea, şi terminată de nepotul acestuia, Ştefăniţa Vodă, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou are două hramuri: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, sărbătorit la 23 aprilie şi Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou, prăznuit la 24 iunie. Corpul de clădire al mănăstirii s-a înălţat, dupa tradiție, pe locul unde a existat cândva o mică biserica de lemn din care nu s-au păstrat dovezi arheologice. A fost pictată atât în interior, cât şi în exterior, în perioada 1532-1534, sub domnia lui Petru Rareş. Aici se află moaştele Sfântului Ioan cel Nou, aduse în 1589  de la fosta catedrala mitropolitană a Moldovei. Ele sunt păstrate în racla de argint şi expuse pentru închinare, iar minunile înfăptuite de Sfântul Ioan cel Nou l-au desemnat drept ocrotitorul Moldovei, alături de Sfânta Cuvioasă Parascheva.