Privegherea de toată noaptea a fost rânduită în amintirea minunii pe care Maica Domnului a săvârşit-o pe 21 ianuarie 1320, când a salvat de la pieire obştea şi Mănăstirea Vatopedu din Sfântul Munte Athos. Pe 6 septembrie 2022, o copie a icoanei Maicii Domnului Paramythía (Mângâietoarea), pictată la Mănăstirea Vatopedu din Sfântul Munte Athos, a fost adusă în aşezarea monahală din Dealul Buciumului. Peste o sută de credincioşi din oraşul Iaşi şi din apropierea mănăstirii au venit să o cinstească în miez de noapte pe Cea „mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii”, care mijloceşte pentru întregul neam omenesc înaintea tronului Preasfintei Treimi.

Rânduiala liturgică a început cu Vecernia unită cu Litia, şi a continuat cu Utrenia. După Doxologia Mare, Icoana Maicii Domnului „Paramythía” a fost purtată de către preoţi în jurul sfântului locaş. Cu acest prilej, s-au citit ectenii şi s-au intonat mai multe cântări religioase. Apoi, odorul de mare preţ a fost reintrodus în locaşul de închinăciune, iar pelerinii s-au închinat cu evlavie şi cu credinţă. A urmat Sfânta Liturghie oficiată de către protosinghelul Cristofor Ruxandu, stareţul Mănăstirii Piatra Sfântă, împreună cu un sobor de preoţi şi un diacon. La momentul împărtăşirii, majoritatea celor prezenţi au primit Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos, după ce s-au spovedit şi au primit binecuvântare de la duhovnic. Protosinghelul Cristofor a vorbit în cuvântul adresat celor prezenţi despre minunea pe care icoana Maicii Domnului „Mângâietoarea” a săvârşit-o în secolul al XIV-lea la Mănăstirea Vatopedu. De asemenea, a amintit de copia pe care aşezământul monastic o adăposteşte din luna septembrie a anului trecut.

Scurt istoric al icoanei „Paramythía”

Icoana Maicii Domnului „Paramythía” este o frescă din secolul al XIV-lea, care s-a aflat pe zidul exterior al bisericii mari a Mănăstirii Vatoped. După săvârşirea minunii din 21 ianuarie 1320, când a salvat obştea şi mănăstirea de la pieire, icoana a fost strămutată în stânga katholikonului, într-un paraclis închinat Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. În Sfântul Munte există o rânduială: cheile de la poarta mănăstirii se aşază la icoana Maicii Domnului, arătând astfel purtarea de grijă şi egumenia Maicii Domnului în mănăstirile aghiorite; poarta mănăstirilor aghiorite se deschide la răsăritul soarelui şi se închide la apus, când portarul dă cheile stareţului, iar stareţul le aşază la icoana Maicii Domnului. La 21 ianuarie 1320, când Stareţul Ghenadie, a mers să ia cheile mănăstirii de la icoana Maicii Domnului, Maica Domnului i-a vorbit, spunându-i: „Astăzi nu deschideţi porţile mănăstirii, pentru că vor năvăli piraţii!”. Monahii au alergat spre ziduri, de unde au văzut cum pirații încercuiseră mănăstirea și așteptau momentul deschiderii porții pentru a năvăli înăuntru și a o prăda. Prin intervenția minunată a Maicii Domnului, mănăstirea a fost izbăvită de urgia piraților. De atunci, în icoană au rămas întipărite aceste ultime mișcări ale feței Dumnezeiescului Prunc și ale Maicii Sale.