Biserica mănăstirii a devenit neîncăpătoare în dimineața sărbătorii, când credincioși din împrejurimi și din alte zone au venit să participe la Sfânta Liturghie și să se roage împreună cu obștea monahală, în ziua de prăznuire a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.

Înaltpreasfințitul Părinte Teofan a vorbit, în cuvântul de învățătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, despre prezența și lucrarea Sfinților Îngeri în timpul Sfintei Liturghii, evidențiind rolul acestora în descoperirea Împărăției Cerurilor și în înțelegerea Sfintei Liturghii ca Cină cea de Taină:

Prezența Sfinților Îngeri în timpul Sfintei Liturghii are un scop anume: să-i ajute pe creștini să înțeleagă două lucruri. Mai întâi, că Sfânta Liturghie este Împărăția Cerurilor, deja arătată lumii și manifestată în mod special în timpul acesteia, împlinindu-se astfel cuvântul Domnului Hristos din Evanghelie: „Sunt între voi oameni care nu vor gusta moartea până nu vor vedea Împărăția Cerurilor venind cu putere”.

Împărăția Cerurilor se așază statornic în timpul Sfintei Liturghii, în Sfântul Altar, în mintea, inima și cugetul celor care se deschid spre aceasta. Prezența Sfinților Îngeri ajută la conștientizarea marelui adevăr că Sfânta Liturghie este Cina cea de Taină, la care credincioșii sunt chemați să participe, să o primească și să se împărtășească cu Trupul și Sângele Domnului Hristos.

Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil este sărbătorit în fiecare an de Biserica Ortodoxă la data de 8 noiembrie. Sfântul Arhanghel Mihail este reprezentat în iconografie în veșminte ostășești, purtând o sabie în mână, fiind cunoscut drept conducătorul oștirilor cerești și apărătorul dreptății dumnezeiești. Sfântul Arhanghel Gavriil este vestitorul milei lui Dumnezeu față de oameni, fiind cel care i-a adus Fecioarei Maria vestea că Îl va naște pe Fiul lui Dumnezeu, venit în lume pentru mântuirea neamului omenesc.

Biserica de la Agapia a fost construită în secolul al XVII-lea

Mănăstirea Agapia, cunoscută și sub denumirea de Agapia din Vale sau Agapia Nouă, a fost ctitorită de hatmanul Gavriil Coci, fratele Domnitorului Moldovei Vasile Lupu. În perioada 1641-1643 el a construit biserica actuală a Mănăstirii Agapia, cu hramul „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil”, planurile acesteia fiind alcătuite de arhitectul grec arhitectului Enache Ctisi de la Constantinopol. Sfântul lăcaș a fost târnosit la 12 septembrie 1646 de către Sfântul Ierarh Varlaam al Moldovei, înconjurat de un mare sobor de preoți și călugări, în prezența voievodului Vasile Lupu.

Inițial a fost un așezământ cu obște de călugări. La începutul secolului al XIX-lea, dorind să înființeze un seminar de preoți la Mănăstirea Socola din Iași, Mitropolitul Veniamin Costachi a dispus ca cele 50 de maici de la Socola să se mute la Mănăstirea Agapia. Prin hrisovul domnesc din 1803 al lui Alexandru Moruzi, Mănăstirea Agapia a devenit mănăstire de maici.

În 1858, stareța de atunci, Maica Tavefta Ursache, l-a adus pe pictorul Nicolae Grigorescu, pe atunci în vârstă de numai 20 ani, pentru a repicta pereții interiori ai bisericii principale a mănăstirii. Lucrările au durat trei ani (1858-1861). Cu această ocazie, biserica a fost înzestrată cu mobilier nou, lucrat la Viena și Paris și a fost resfințită la 25 ianuarie 1862 de către arhiereul Calinic Miclescu.