Proiect educațional la Liceul „Grigore Moisil” din Iași: Schimb de ursuleți de pluș între România și Republica Moldova
Am așteptat cu mare bucurie desfășurarea celei de-a III-a etape a proiectului „Ursuleții de Pluș”, deoarece ambii ursuleți au fost pregățiți pentru prima lor călătorie în vederea unui schimb de experiențe.
Ursulețul „Bucurel” al Liceului de Informatică „Grigore Moisil” a fost pregătit de copiii clasei a V-a B și de doamnele prof. Floricica Morariu și Costina Macovei, iar Ursulețul „Bella” de la Școala gimnazială „Ion Creangă” din Republica Moldova a fost pregătit de copiii clasei a VI-a, împreună cu doamna prof. Diana Rotari.
Când cei doi ursuleți au ajuns la destinație, ne-am întâlnit virtual pentru a povesti despre peripețiile întâlnite în lungă lor călătorie. Timp de trei săptămâni, ursulețul va merge la toate lecțiile împreună cu copiii și va învăța ce învață ei. La fiecare lecție, ursulețul va fi ajutat să-și noteze în agendă ce a studiat în ziua respectivă, ce a fost nou pentru ei, ce impresii a avut, cum s-a distrat cu copiii.
„Am să vă povestesc în câteva cuvinte aventurile lui Bucurel. Acesta a ajuns la noi acasă într-o seară friguroasă, pregătit să plece spre Republica Moldova cu microbuzul. Dimineață, la ora 9, l-a dus mama pe Bucurel la autogară, dar surpriză! Se pare că ursulețul avea să treacă peste câteva provocări: avea să facă o călătorie mai lungă deoarece a fost urcat în autocarul greșit. Până la urmă, după multe telefoane și mesaje, problema s-a lămurit și ursulețul a ajuns la Chișinău. De acolo a fost preluat de un prieten și dus la copii împreună cu toate gândurile frumoase ale colegilor mei de la Liceul Teoretic de Informatică”. (Matei Răutu)
A fost o întâlnire de suflet, mai ales când am aflat câtă bucurie le-au adus mesajele de încurajare ale copiilor de la LIIS pe care aceștia au avut grijă să le pregătească cu mult drag pentru seara de Sfântul Nicolae a copiilor de peste Prut, sărbătorit pe 19 decembrie.
„Vă mulțumim mult, vă mulțumim mult! În situația în care am fost noi, cuvintele plăcute și personalizate pe care le-am primit, credeți-ne că au fost de bun augur. Atunci când te simți singur între patru pereți și primești așa mesaje, este un lucru foarte, foarte, foarte bun. Mulțumim din suflet!”, a transmis prof. Diana Rotari.
„Vă mulțumim că ne-ați susținut când ne-a fost greu. Vă mulțumim și pentru că ne-ați făcut o scrisoare în dar de moș Nicolae. Noi vă mulțumim și pentru că ne-ați făcut foarte multe cadouri și de aceea noi vă dorim un an cât mai frumos, iar școala voastră să fie cât mai bogată! Să trecem cu bine peste boala existentă”. (Vitalina)
„Dragi elevi din România, vă mulțumim din suflet pentru toate cadourile și pentru toate urările de bine și sper ca anul viitor să ne putem revedea și să putem discuta față în față și să povestim despre clasa noastră, doamna învățătoare și colegi”. (Renado)
Sensibilitatea și puritatea din sufletele copiilor care au compus mesajele a fost conturată în câteva mărturisiri sincere:
„Primul sentiment pe care l-am trăit când am scris mesajul de încurajare a fost prietenia. Simțeam că-i scriu unui bun prieten. Apoi bucuria, pentru că le-am putut umple sufletele cu cuvintele noastre, pe care le-am așternut pe hârtie și tristețea, pentru că ei au fost speriați și poate încă mai sunt, de această pandemie, de altfel cum am fost și noi. (Mara D.)
„Când am început să fac clipul pentru Renado, m-am gândit să o fac cu inima, să îmi pun toate sentimentele pozitive în acel filmuleț ca să îl fac fericit. Legat de această revedere, am devenit foarte fericit când am văzut că ei sunt la școală, în ciuda faptului că sunt încă în pandemie. Întâlnirea de azi mi-a adus gândul că dacă mă voi ruga pentru ceva, acel lucru se va îndeplini, mai repede sau mai târziu. Doar trebuie să am răbdare. (Robert P.)
„Când am scris scrisoarea de Moș Nicolae, am avut sentimente de bucurie că am posibilitatea să comunic cu un copil de vârsta mea.. Cred că noi, copiii, nu suntem atât de diferiți așa că stă în puterea noastră să schimbăm lumea în bine”. (Mihai C.)
„Când am făcut videoclipul de Sfântul Nicolae pentru Vitalina, am încercat să îi aduc un zâmbet pe buze, să o încurajez pentru că știam că situația o va întrista, noi cunoscând deja această problemă de prea mult timp. Întâlnirea de astăzi aduce o rază de speranță în sufletele noastre, vâzând că la ei lucrurile revin încet, încet la normal”. (Ioana N.)
Bucuria revederii a sclipit și în sufletul nostru, al profesorilor, dornici de a ne lăsa gândurile purtate în discuții. Sperăm ca acest proiect al ursuleților călători să constituie o experiență de neuitat a elevilor de ambele părți ale Prutului și să le creeze în cele din urmă prietenii durabile, modele de prețuire a valorilor autentice în societatea actuală. (prof. Floricica Morariu)