Seria „Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688” (MLD) este un proiect filologic complex de editare a celor mai vechi traduceri româneşti ale Bibliei. Proiectată să apară în 24 de volume, seria MLD este o ediţie filologică, însoţită de studii şi comentarii lingvistico-filologice, de facsimile şi de indici de cuvinte şi forme a celor trei versiuni integrale ale Bibliei din secolul al XVII-lea: Biblia de la Bucureşti (1688) şi două versiuni manuscrise ale Vechiului Testament, needitate până în prezent: manuscrisul românesc nr. 45 de la Biblioteca Filialei din Cluj a Academiei Române şi manuscrisul românesc nr. 4389 de la Biblioteca Academiei Române. „Iată că se poate duce la capăt un asemenea proiect. Nu sunt singur, așa că, atunci când vorbești în numele altora, ai dreptul să fii puțin lipsit de modestie. Eu cred că este cel mai important proiect filologic din istoria ultimei jumătăți de secol românesc. Practic, ca dimensiuni, complexitate și semnificații e greu de găsit ceva asemănător”, a spus prof. dr. Eugen Munteanu, coordonatorul proiectului MLD.

Proiectul MLD a fost iniţiat în anul 1986, în cadrul unui parteneriat ştiinţific şi academic între Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi „Albert Ludwig” din Freiburg, Germania, de Paul Miron, profesor la Universitatea din Freiburg, în colaborare cu profesorii ieşeni Alexandru Andriescu şi Vasile Arvinte. La realizarea acestuia au participat, de-a lungul timpului, filologi consacraţi şi oameni de cultură.

Trei decenii de muncă, izvorâte dintr-o „idee nebunească”

După o lungă perioadă în care opt dintre cele 24 de volume proiectate ale seriei MLD au apărut la intervale mari de timp, începând cu anul 2009, continuarea şi finalizarea întregii serii şi-a asumat-o Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, prin Centrul de Studii Biblico-Filologice „Monumenta linguae Dacoromanorum”, coordonat de prof. dr. Eugen Munteanu. Proiectul s-a finalizat prin publicarea celorlalte 16 volume ale seriei. „Când a avut Paul Miron această idee, lumea a râs. Ideea părea nebunească. Era nebunească și în Europa, când încă predomina prejudecata anticlericalistă exinsă și asupra Sfintei Scripturi cum că nu, Biblia era o treabă confesională și nu are ce căuta în universitate.  Însă în toate marile universități astăzi există module, centre ce cercetare biblică. Acum am ajuns filologii și umaniștii să constatăm că nu există aventură traductologic mai mare în istoria umanității decât crearea Septuagintei, adică traducerea din ebraică în greacă a Septuagintei”, a subliniat profesorul Eugen Munteanu.

Invitat de onoare la eveniment, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a mulțumit lui Dumnezeu, dar și tuturor celor care s-au implicat în proiect pentru puterea de muncă și dăruirea de care au dat dovadă. „Prin faptul că a început înainte de 1990, proiectul primește o conotație cu totul specială, cu tot ceea ce în acei ani, trei, a reprezentat Biblia în viața lor. Cred că și după 1990, atâția oameni, aplecându-se asupra Scripturii, au respirat în interiorul atmosferei biblice, cu toate consecințele asupra propriilor vieți, asupra familiei lor și a celor care au fost și sunt sub influența lor”, a spus Înaltpreasfințitul Teofan.

În cele aproape trei decenii scurse de la acest debut, proiectul a evoluat într-un mod impresionant. Astfel, pentru volumele apărute din 2011 până în prezent,  teologii, filologii şi istoricii beneficiază de  textul celor trei versiuni biblice româneşti din secolul al XVII-lea și în format electronic.