Proiectul „Prima Spovedanie” în Parohia Buna Vestire din München

Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord

Proiectul „Prima Spovedanie” în Parohia Buna Vestire din München

În a 3-a Duminică după Paști, numită și Duminica Femeilor Mironosițe, în Parohia Ortodoxă Română „Buna Vestire” din München  a avut loc Sfânta Liturghie pentru copiii și tinerii care au participat și vor participa, până la sfârșitul anului școlar, la proiectul „Prima Spovedanie”.

Ca și-n ultimii doi ani, copiii și tinerii parohiei participă regulat atât la orele de Religie, cât și la celelalte activități desfășurate în cadrul Școlii de Română „Buna Vestire”, multe dintre acestea fiind desfășurate cu sprijinul Departamentului Românilor de Pretutindeni. Între aceste activități se numără și proiectul Prima Spovedanie“, organizat de câteva luni de zile. În cadrul acestor ore, pr. paroh Alexandru Nan le-a vorbit copiilor despre Sfintele Taine, în special despre tainele de inițiere. Un accent deosebit a fost pus pe pregătirea pentru Taina Sfintei Spovedanii. În mai multe ore, pr. Alexandru le-a arătat copiilor de ce este necesar să se spovedească, i-a învățat cu să facă acest lucru și, mai ales, le-a arătat faptul că Taina Spovedaniei nu este ceva apăsător, ceva de evitat, nu este o pedeapsă, ci, din contră, o mare șansă. Deși unii copii se mai spovediseră deja, sâmbătă, 3 mai 2025, părintele Alexandru i-a spovedit pe toți cei 14 copii, care au participat și participă la proiect.

Duminică, 4 mai, în timpul Sfintei Liturghii, copiii participanți, îmbrăcați în frumoase costume populare, au recitat împreună rugăciunea „Tatăl nostru” (în română și germană), au cântat mai multe pricesne și imnul Învierii Domnului, dirijați fiind de profesorul de muzică Ovidiu Bucșa. La momentulcuvenit, alături de alți copii și adulți, toți cei 14 copii și tineri s-au împărtășit cu Sfintele Taine.

În cuvântul de învățătură rostit, pr. paroh Alexandru Nan s-a referit la Evanghelia zilei, vorbind despre rolul jucat de către Iosif din Arimateea, sfetnic ales, la luarea de pe Cruce a Mântuitorului și așezarea în mormânt și despre curajul femeilor mironosițe, care, plecând duminica dis de dimineață la mormânt să finalizeze ritualul de înmormântare al Mântuitorului, au fost întâmpinate de către un înger care le-a vestit că a înviat Domnul. După ce a arătat proveniența și sensul cuvântului mironosiță, părintele Alexandru a subliniat dragostea acestor femei pentru Învățătorul lor, dragoste care a fost răsplătită prin faptul că au fost primele care au aflat vestea Învierii, au fost primele care L-au văzut pe Domnul înviat, devenind apoi „apostoli către Apostoli”. Fiind și ziua de pomenire a Sfintei Monica, mama Fericitului Augustin, clericul s-a referit și la rolul jucat de aceasta în educația fiului ei, dar, mai ales, la rugăciunea stăruitoare făcută timp de 17 ani, care a dus la întoarcerea acestuia, împlinindu-se cuvintele profetice ale Sfântului Ambrozie, Episcopul de Milano: Fiul atâtor lacrimi nu poate rămâne pe calea pierzării“.

În cadrul Sfintei Liturghii au fost înălțate mai multe rugăciuni de mulțumire și de cerere pentru copiii și tinerii prezenți și pentru întărirea lor în credință. La finalul slujbei, fiecare participant a fost felicitat de către părintele paroh, a fost prezentat comunității și a primit cadou din partea parohiei două cărți: una de rugăciuni pentru tineri și una cu jocuri distractive, ambele în limba română.

„Prima spovedanie îi arată copilului că de acum a venit vremea credinţei de sine stătătoare şi a răspunderii personale în faţa lui Dumnezeu. Până la acest moment, Taina Împărtăşaniei l-a hrănit pe prunc prin credinţa părinţilor. Acum, însă, copilul păşeşte pentru prima oară spre Sfântul Potir în mod conştient, după o căinţă personală. De aceea, pregătirea copilului pentru vrednicia primirii conştiente a împărtăşaniei este o etapă importantă a educaţiei creştine. Aşadar, spovedania vine în întâmpinarea copilului, ajutându-l să se pregătească pentru viaţă, fiind un prilej unic de stabilire a unei relaţii de la om la om, între el şi părintele duhovnic, în care copilul se poate deschide sufleteşte, cu problemele, îngrijorările, preocupările, temerile, întrebările şi speranţele lui”.

Citește despre: