PS Ignatie, la întronizarea PS Nestor, noul Episcop al Devei și Hunedoarei: „Hristos stârnește valuri de împotriviri și în această lume, dominată de multe ideologii”

26 Decembrie 2021 23:16 Episcopia Devei şi Hunedoarei

Noul Episcop al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Părinte Nestor Dinculeană, a fost întronizat duminică, 26 decembrie, în a doua zi de prăznuire a Naşterii Domnului.

Ceremonia de întronizare a avut loc în Catedrala Episcopală „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din municipiul Deva, fiind precedată de Sfânta Liturghie săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, împreună cu un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi. În soborul arhiereilor s-au aflat: Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Preasfinţitul Părinte Nestor, Episcopul ales al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Părinte Nichifor Botoşăneanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, Preasfinţitul Părinte Benedict Bistriţeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, Preasfinţitul Părinte Emilian Crişanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Aradului. De asemenea, a fost prezent şi Preasfinţitul Părinte Daniil, Episcopul Daciei Felix. 

Răspunsurile liturgice au fost oferite de către Corala preoțească „Sacerdotes”, dirijată de către Părintele Nicolae-Daniel Balea.

Pentru a respecta măsurile de siguranţă impuse în această perioadă pentru a preveni răspândirea noului coronavirus, participarea credincioşilor la slujba religioasă în interiorul Catedralei a fost limitată, în schimb numeroşi credincioşi au urmărit evenimentul pe ecranele amplasate în curtea lăcaşului de cult. Au fost prezenţi autorităţi centrale, judeţene şi locale, monahi şi monahii, preoţi şi credincioşi din eparhia hunedoreană.

„Dumnezeu este iubirea întrupată”

Cuvântul de învăţătură de la Sfânta Liturghie a fost rostit de Preasfinţitul Părinte Episcop Ignatie, care a vorbit despre modul perfid în care, de-a lungul istoriei, unii oameni se raportează la Dumnezeu, crezând că pot să Îl elimine:

«După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L ucidă» (Matei 2, 13)

„Ne aflăm în ambianţa de bucurie a sărbătorii Naşterii Fiului lui Dumnezeu, ca Om, în această lume. O ambianţă pe care, cu toţii, o simţim că este una altfel, este un flux al bucuriei, al luminii şi al deschiderii inimilor noastre spre ceea ce Dumnezeu ne dăruieşte cu atâta îmbelşugare. 

Venirea Fiului lui Dumnezeu pe pământ, înomenirea Lui, este cel mai minunat dar pe care L-a făcut Dumnezeu-Tatăl faţă de umanitate. 

Aşa cum ne raportăm faţă de orice dar pe care îl primim de la cineva şi de care suntem legaţi sufleteşte, se impune să avem mare grijă acum, să ne raportăm cu o stare de cuviinţă lăuntrică, adecvată, cu atât mai mult cu cât de Crăciun, darul lui Dumnezeu-Tatăl pentru umanitate este Însuşi Hristos. 

Pasajul evanghelic ne vorbește despre o realitate de care noi înșine suntem extrem de conștienți.

Din nefericire, venirea lui Hristos pe pământ nu a fost aclamată și nu a fost acceptată cu bucurie, de toată lumea

Maica Domnului, îngerii, păstorii, magii veniți din depărtări sunt cei care au interiorizat această bucurie, în fața vederii Pruncului dumnezeiesc. 

Ceilalți, Irod cel Mare și toți locuitorii Ierusalimului, s-au tulburat, după cum ne spune Sfântul Evanghelist Matei.

Pruncul dumnezeiesc, Iisus Hristos a devenit, încă de când S-a născut, așa cum a profețit Dreptul Simeon – „Acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora din Israel şi ca un semn care va stârni împotriviri”.

Irod s-a gândit, în imaturitatea lui, în iluzia că este veșnic, că poate să Îl ucidă pe Dumnezeu-Omul. A pus la cale o stratagemă, inducându-i în eroare pe magi, spunându-le că și el vrea să I se închine, doar să îi spună locul unde S-a născut Pruncul. 

Pentru Irod, un Prunc fragil, fără putere, constituia un mare pericol pe care s-a străduit să Îl înlăture, pentru a nu fi un obstacol în fața puterii pe care credea că o deține absolut.

Așa se îmbată omul când se revoltă împotriva lui Dumnezeu și este dominat de trufie și de putere. Crede, în trufia minții lui, că Îl poate evacua pe Dumnezeu din lumea aceasta, că Îl poate extrage din sfera spațiului public.

 Nu vi se pare că acest pasaj evanghelic este reeditat, într-o altă versiune, în mentalitatea unora care nu au nevoie de Dumnezeu și sunt în contrast cu tot ceea ce presupun valorile Evangheliei? 

Sunt foarte mulți care, în mod perfid și subtil își propun să dinamiteze actul credinței – așa și-a propus și Irod cel Mare când a vrut să Îl înlăture pe Pruncul Iisus.

Indiciul după care ne putem da seama că umanitatea este dominată de mândrie și trufie este atunci când ea se revoltă împotriva lui Dumnezeu. La fel și-au închipuit oamenii și pe Dealul Golgotei, că Îl pot ucide pe Hristos. Le scăpa din vedere că Cel de pe Cruce, sau Cel născut în Ieslea sărăcăcioasă a Betleemului este Însăși Viața – nu doar cel care posedă viața. Pe Cruce L-au răstignit cu gândul că pot omorî însăși Viața. A fost o minciună. 

Dumnezeu găsește căile cele mai minunate, pe care noi nu le putem intui, și, cu delicatețe, (nici măcar nu vrea să ne pună în situația de a vedea că suntem netrebnici) se sustrage din fața viforniței de ură și răutate a omului care își propune să Îl evacueze din această lume. 

Așa a primit și Iosif poruncă, prin înștiințare de Sus, ca să ia Pruncul și să fugă în Egipt.

Hristos stârnește valuri de împotriviri și în această lume dominată de multe ideologii. Și pe Cruce Dumnezeu a ales modalitatea cea mai gingașă de a răspunde tăvălugului urii oamenilor: dragostea desăvârșită.

Nu a capitulat în fața ingratitudinii oamenilor care erau la picioarele Crucii. Domnul ne iubește pe fiecare în parte, mai ales când nu merităm acest lucru. Dragostea omului este una fluctuantă.

Irod a fost decepționat și tulburat că magii nu i-au spus unde S-a născut Pruncul. A ucis mai mulți prunci din răutate și pentru că nu putea să renunțe la planul său.

Omul rău nu poate să renunțe la planurile malefice pe care și le proiectează. Dacă epuizează o anumită cale, caută alte variante, mai murdare, și mai perfide ca să își satisfacă dorința de rău.

Dumnezeu este Iubirea întrupată, venită în lume ca să ne înveţe, pe fiecare dintre noi, cum să ne raportăm la cei care, într-un fel sau altul, poate vor să ne ucidă sufleteşte sau să-L smulgă pe Domnul din suflet. 

Nu vor reuşi niciodată să ia ceea ce este în adâncul inimii omului, ceea ce fiecare a primit în Taina Sfântului Botez. 

Inima este locul unde, cu toţii, L-am primit pe Dumnezeu-Treimea. Nimeni nu poate să smulgă această rădăcină a credinţei puternice în Dumnezeu, oricâte vifornițe ar veni şi oricât de clătinaţi ne-am simţi în faţa provocărilor la care suntem supuşi. 

Avem această nădejde că Dumnezeu-Omul, Pruncul dumnezeiesc, este Cel care ne va inspira, pe fiecare dintre noi, în vremuri delicate, să găsim resurse sau inspiraţia necesară ca să ne raportăm, aşa cum se cuvine, la credinţa noastră și la mărturisirea acesteia. 

Ştim cu toţii că atunci când iubim un om și ne este foarte drag, acela este aşa de viu în inima noastră, încât, aşa cum frumos spunea un poet francez, niciodată nu vom crede că acel om va muri. Este veşnic, graţie dragostei pe care noi o trăim și o manifestăm. Sufletul nostru este plin de dragostea faţă de acea persoană. 

La fel ar trebui să fie şi modul nostru de raportare faţă de Hristos Dumnezeu, să avem această convingere şi să nu ne temem, să nu ne fie frică de nimic. 

Nouă ne revine datoria de a da o mărturie inteligentă, frumoasă, smerită şi autentică despre Dumnezeul în care credem, a spus ierarhul.

„Investiţia de suflet a Preasfinţitului Gurie”

Ceremonia de Întronizare a continuat cu citirea, de către Preasfinţitul Părinte Episcop Andrei, a gramatei mitropolitane semnată de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu, cu privire la aşezarea Preasfinţitului Nestor în demnitatea de Episcop al Devei şi Hunedoarei.

Mai apoi, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu i-a înmânat Preasfinţitului Părinte Episcop Nestor însemnele arhiereşti (mantia, crucea, engolpionul şi cârja arhierească), după care l-a aşezat în scaunul de arhiereu din Catedrala Episcopală.

„Am trăit astăzi, la Sfânta Liturghie, acea lucrare tainică pe care credincioşii o înţeleg prin credinţă, exprimată în formă paradoxală: de la o jertfă, de la o întristare, de la o supărare, de la un necaz, prin jertfa Mântuitorului Iisus Hristos se ajunge la bucuria care vine numai din ceruri. Iată cum a rânduit Dumnezeu ca, în a doua zi de prăznuire a Naşterii Domnului, în ziua Soborului Maicii Preacurate, ocrotitoarea noastră, a tuturor, Sfântul Nicodim de la Tismana să mijlocească pentru aşezarea în tronul vacantatei Episcopii a Devei şi Hunedoarei a unui episcop care l-a cinstit şi l-a luat ca ocrotitor, împreună cu părintele lui, vrednicul de pomenire Episcopul Gurie (…). Din cer s-a trimis semn şi binecuvântare pentru cel care a fost ales de Sfântul Sinod şi întronizat astăzi de noi în această demintate deosebită pe care o are de îndeplinit de acum înainte, în aşa fel încât temelia pe care a pus-o vrednicul de pomenire, mentorul său, părintele spiritual al Preasfinţiei Sale, Episcopul Gurie, să fie dusă mai departe şi să pună pe această temelie construcţia pe care trebuie să o zidească de acum înainte în această binecuvântată eparhie din cadrul Mitropoliei Ardealului”, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu.

Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte, l-a încredinţat pe Preasfinţitul Părinte Episcop Nestor de preţuirea şi de sprijinul instituţiei pe care o conduce.

La final, a luat cuvântul Preasfinţitul Părinte Episcop Nestor, care a acordat cinstire predecesorului său, primul episcop al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, ctitor şi organizator al ei, Preasfinţitul Gurie Georgiu, care a trecut în mod neaşteptat la cele veşnice, la vârsta de 53 de ani. De asemenea, Preasfinţitul Părinte Episcop Nestor i-a asigurat pe cei prezenţi că va lucra la sporirea realizărilor înfăptuie de Preasfinţitul Gurie.

„Frumuseţea paternităţii însă, atât cea trupescă, cât mai ales cea spirituală, constă în aceea că înaintaşii, deşi mutaţi din lumea aceasta, trăiesc mai departe prin urmaşi (…) Ctitor şi organizator al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Părinte Gurie ne-a lăsat astăzi o eparhie cu toate cele de trebuinţă unei bune funcţionări (…), o eparhie vie şi unită în jurul Bisericii lui Hristos (…) Urmaşul este chemat astăzi să primească o moştenire bogată pe care este dator să o preţuiască şi să o sporească”.

Preasfinţitul Părinte Episcop Nestor a mulţumit, apoi, Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, ierarhilor care au participat la sărbătoarea Episcopiei Devei şi Hunedoarei, familiei, ostenitorilor de la Centrul eparhial şi de la Catedrala Episcopală, oficialităţilor prezente, tuturor celor prezenţi la eveniment, precum şi clerului şi credincioşilor din eparhie.

Darul Preafericitulului Părinte Patriarh Daniel pentru noul Episcop al Devei şi Hunedoarei, o icoană şi un set de engolpioane, au fost oferite Preasfinţitului Părinte Nestor de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu.

Sursa: mitropolia-ardealului.ro

Ultimele din categorie