PS Părinte Nichifor Botoșăneanul, la Mănăstirea Miclăușeni: „Maica Domnului, în deplină libertate, a putut împlini planul din veac al lui Dumnezeu”
Obștea Mănăstirii Miclăușeni și-a serbat astăzi hramul, de sărbătoarea Bunei Vestiri. Slujba Sfintei Liturghii a fost săvârșită cu această ocazie de Preasfințitul Părinte Nichifor, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.
De sărbătoarea Bunei Vestiri, Mănăstirea Miclăuşeni, ctitorie a logofătului Dimitrie Sturdza, își serbează hramul. Slujba Sfintei Liturghii a sărbătorii din acest an a fost una deosebită, fiind săvârşită de PS Părinte Episcop vicar Nichifor Botoșăneanul, alături de un sobor de preoţi şi diaconi.
Răspunsurile la strană au fost date de monahiile de la Mănăstirea Miclăuşeni, însoţite de maica stareţă stavrofora Mihaela Stroescu.
În cuvântul Maicii Domnului «Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul Tău» se împlinește setea omului sfânt de a redobândi slava lui Dumnezeu și cunoașterea lui Dumnezeu. După o viață în care vederea îngerului și comunicarea cu îngerul nu era ceva străin pentru ea, după o viață de curăție de sine și a inimii sale, Maica Domnului, în deplină libertate, a putut împlini planul din veac al lui Dumnezeu sau, cum spun cântările bisericești, «taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută». (...) Așa și noi, iubiți credincioși, trebuie să curățim inimile noastre și să împlinim cuvântul pe care Dreptul Solomon îl spune în „Pilde”: «Fiule, dă-mi inima ta» și în fiecare clipă să gândim: Gândul nostru este potrivit pentru lucrarea pe care Domnul o vrea în noi? Fapta aceasta, cuvântul acesta, împlinește voia lui Dumnezeu precum spunem în rugăciune «Facă-se voia Ta»? Facem întru toate voia lui Dumnezeu?, a subliniat în omilie.
***
Satul Miclăuşeni există din secolul al XV-lea. Uricul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt de la 5 iunie 1472 arată ca primul proprietar al Miclăuşenilor a fost vornicul Miclăuşeni. Prima biserică a mănăstirii a fost ctitorită în anul 1787 de marele vornic Ioan Sturza. Actuala biserică este zidită de logofătul Dimitrie Sturza în anii 1821-1823. A fost sfinţită la 5 ianuarie 1823 de Mitropolitul Veniamin Costache, împreună cu Episcopul Meletie al Romanului. Tot Dimitrie Sturza a ctitorit şi biserica Bărboi din Iaşi. Devenită mănăstire de maici cu hramul „Sfinţii Arhangheli”, biserica din Miclăuşeni îl are ca duhovnic între 1825 şi 1853 pe arhimandritul Gherasim Catanovici, fost stareţ la Tibucani, județul Neamţ. La 1841 au fost aduse în biserica moaştele a şase Sfinţi Apostoli. În timpul primului război mondial, la 10 noiembrie 1917, Maria C. Sturza a ridicat bunurile bisericeşti şi le-a dus la palat. Au fost restituite bisericii abia în 1931. Viaţa monahală la Miclăuşeni a durat până la apariţia decretului comunist 410/1959, când mănăstirea a fost desfiinţată. La iniţiativa Arhiepiscopiei laşului mănăstirea a fost reînfiinţată în 1994, având tot obşte de monahii.
