răutate

Greșelile pentru care vom fi judecați

Toate, toate cu tot amănuntul vor fi cercetate.

De ce ne e teamă să ne acceptăm virtuțile?

Cu toții avem înlăuntrul nostru un tezaur de crea­tivitate, omenie, altruism, delicatețe, care are anu­mite exigențe, care cere să fie exprimat și înfăptuit. Altfel, devine răutate, egocentrism, duritate, insensibilitate. Răutatea nu este nimic altceva decât bunătate condamnată. Și în toate acestea locul central îl ocupă absența autocunoașterii, a descoperirii de sine.

Răul se acoperă cu iubire

Sfântul Isidor Pelusiotul spunea că răul trebuie să-l scrii pe apă. Așa cum nu poți scrie pe apă, așa trebuie să nu mai scrii în minte răul pe care ți l-a făcut cineva și să fii „acoperitor de păcate”.

Lasă-te pradă răutății omenești

De vei dori cu deplină credință, din tot sufletul, să trăiești neîmpotrivindu-te niciunui rău, Domnul Însuși îți va rândui un chip de trai nu doar cu putință de îndurat, ci chiar fericit.
„Ce folos este ca trupul să fie deșert de bucate, iar sufletul a-l umplea de păcate?”

Oare părerile și voile noastre sunt mai bune decât cele ale lui Dumnezeu?

Iar noi, pe lângă faptul că nu vom da niciun rod, dar ne vom răzvrăti mereu atât împotriva lui Dumnezeu cât și împotriva oamenilor, socotind că părerile și voile noastre sunt mai bune decât ale lui Dumnezeu și ale oamenilor. De aici pornesc toate ereziile și rebeliunile din Cer și de pe pământ.

Tristețea este strâns legată de ținerea de minte a răului

La vreme de linişte, să nu-ţi aminteşti de cele pe care ţi le-a spus fratele, când te-a necăjit, fie în faţă, fie a spus altuia, şi ai auzit după aceea, ca să nu cazi în patima ţinerii de minte a răului. 

Iubirea de argint aduce cu ea întotdeauna pizma

Cele mai multe necazuri și ispite se fac prin pierderea averilor. Dar ce poate să facă celor neagonisitori? Nimic. Să le ardă ogoarele? Nu le au. Să le strice animalele? Dar nu au nici din acestea. Să se atingă de cei dragi? Dar și de la aceștia și-au luat rămas bun demult. Așadar, neagonisirea este cea mai mare pedeapsă împotriva vrăjmașului și comoară de mult preț a sufletului.

Să avem nădejde în Domnul, Singurul Care poate să vindece rănile sufletului

Dacă te întorci de la Dumnezeu și din viața dreaptă a nevoinței, este cu neputință să pleci altundeva, decât poate numai spre pierzanie și gheenă, ca unul care te-ai predat pe sineți sfaturilor celui rău.

Păcatele care izvorăsc din iubirea de sine

Vârfurile răutăţii care se nasc din iubirea de sine, adică slava deşartă şi mândria, le alungăm cu fapta bună făcută în ascuns, iar pe mândrie o surpăm atunci când punem toate isprăvile noastre pe seama lui Dumnezeu. Iubirea de sine este izvorul a toată răutatea, iar lepădarea de sine este rădăcina tuturor virtuţilor. Din lepădarea de sine izvorăsc alte virtuţi care se împotrivesc şi omoară iubirea de sine.

Pagini