răutate
 

De ce este important postul?

Prin post se manifestă partea tainică a omului: la unii observăm rugăciunea fierbinte, şi astfel ei pot vedea păcatele rămase ascunse ochilor lor duhovniceşti, la alţii, mânia şi răutatea. 

Degeaba vrei să pari plin de pace, dacă ții minte răul și îl reproșezi cu prima ocazie

Se poate mânia şi un om care are inimă curată, care nu ţine minte răul şi care este bun la suflet. Însă acest om, în mânia lui, nici nu va ocărî, nici nu va grăi cuvinte urâte. „Omul cel bun, din comoara lui cea bună scoate afară cele bune” (Matei 12, 35).

De ce ne e teamă să ne acceptăm virtuțile?

Cu toții avem înlăuntrul nostru un tezaur de crea­tivitate, omenie, altruism, delicatețe, care are anu­mite exigențe, care cere să fie exprimat și înfăptuit. Altfel, devine răutate, egocentrism, duritate, insensibilitate. Răutatea nu este nimic altceva decât bunătate condamnată. Și în toate acestea locul central îl ocupă absența autocunoașterii, a descoperirii de sine.

Să avem nădejde în Domnul, Singurul Care poate să vindece rănile sufletului

Dacă te întorci de la Dumnezeu și din viața dreaptă a nevoinței, este cu neputință să pleci altundeva, decât poate numai spre pierzanie și gheenă, ca unul care te-ai predat pe sineți sfaturilor celui rău.

Tristețea este strâns legată de ținerea de minte a răului

La vreme de linişte, să nu-ţi aminteşti de cele pe care ţi le-a spus fratele, când te-a necăjit, fie în faţă, fie a spus altuia, şi ai auzit după aceea, ca să nu cazi în patima ţinerii de minte a răului. 

În iad omul va fi chinuit de aceleași patimi pe care le-a cultivat în această viață, fără să vrea eliberarea din ele

Pe lângă chinurile exterioare care îl înconjurau pe bogatul osândit, adică focul care ardea atât de puternic, încât să-l facă să creadă că și numai o picătură de apă i-ar fi dat mângâiere, totuși mai era și altceva la fel de înfricoșător care îl biciuia neînduplecat. Legea osândită a răului obicei atotcuprinzător, întreaga opoziție față de dragoste, vălul asprimii și al nemilostivirii, interesul propriu pătimaș și bolnav, tirania iubirii de sine.

Răul se acoperă cu iubire

Sfântul Isidor Pelusiotul spunea că răul trebuie să-l scrii pe apă. Aşa cum nu poţi scrie pe apă, aşa trebuie să nu mai scrii în minte răul pe care ţi l-a făcut cineva şi să fii „acoperitor de păcate”.

Modelează copilul de mic spre bine, nu căuta scuze că e rău când e mai mare

Ce îndreptățire ar putea să aducă părintele care a îngăduit ca cel mai iubit dintre toți, copilul său, să se pervertească și să devină rău?

Turnul Babilonului din zilele noastre

Azi, toţi oamenii cunosc că s-au depărtat de la Dumnezeu și pentru asta se așteaptă la o pedeapsă cerească. Dar în loc să alerge la chivotul scăpării (adică la corabia Bisericii), prin dreapta credinţă și pocăinţă, în loc să caute pe Dumnezeu, oamenii buimăciţi cu civilizaţia își zidesc iarăși „turnuri”, ca și oarecând în Babilon. 

„Rugăciunile păcătoase sunt acele rugăciuni rostite de om cu păcat şi cu patimă, adică atunci când te rogi pentru răul cuiva”

Mântuitorul ne-a poruncit să ne rugăm pentru vrăjmaşi şi să-i binecuvântăm pe cei care ne asupresc, îndemnându-ne la o iubire desăvârşită, curată, asupra aproapelui nostru.

Pagini