Invitatul Virgiliu Gheorghe, biofizician și doctor în bioetică al Universității „Aristotel” din Tesalonic, a dezbătut teme de actualitate, oferind răspunsuri argumentate științific, la probleme de maximă actualitate, cum ar fi efectele educației sexuale și criza familiei contemporane.

Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul universității ieșene, în colaborare cu Societatea Studenților Mediciniști din Iași și ”Youth Association for Personal Development and Innovative Programs”, și a fost moderat de Prof. Univ. Dr. Nicu Gavriluță, decanul Facultății de Filosofie. În debutul întâlnirii, moderatorul a vorbit despre rațiunea alegerii temei dezbaterii: „Așa cum scria Mircea Eliade într-unul dintre textele sale, sacrul este un element consubstanțial naturii umane. Atât timp cât vor fi oameni, va exista dorința de împlinire în absolut, prin Biserică, în Dumnezeu. Alături de sacru, frica, și, aș adăuga eu erosul, iubirea, sunt și ele elemente consubstanțiale condiției umane. Prin urmare, un subiect ca acesta poate fi discutat într-o seară de 17 noiembrie 2015, cât și peste o lună, zece luni sau zece ani. Tot timpul va fi de permanentă actualitate”.

În prima parte a discursului său, biofizicianul Virgiliu Gheorghe a arătat ce reprezintă, din punct de vedere științific, un comportament normal: „Există un principiu care se avansează persuasiv în media de pretutindeni astăzi, anume că un comportament este normal atât timp cât cel care îl practică nu aduce prejudicii celuilalt și în același timp îi procură plăcere. Eu nu sunt de acord cu acest principiu și prefer în această dezbatere să aduc ca și criteriu funcționabilitatea. În măsura în care un comportament este funcționabil și aduce un beneficiu de ordin biologic sau psihologic, poate fi numit un comportament normal sau un comportament sănătos, mai ales dacă există perspectiva de a-l face pe om fericit”.

Cei prezenți la eveniment au aflat despre efectele pozitive ale altruismului și fidelității în viața de cuplu, dar și despre capcanele pe care le întinde în calea tinerilor mirajul concubinajului și al „familiei de probă”. Una dintre principalele concluzii ale dezbaterii, demonstrată de statistici, este aceea că persoanele cele mai fericite sunt cele căsătorite și religioase, implicarea afectivă și asumarea responsabilității în familie fiind factorii-cheie care asigură o relație împlinită, care să reziste o viață.