Avem mai întâi textele celor doi invitați. Cel dintâi este Daniel Veldsman (Universitatea din Pretoria, Departamentul de Etică Dogmatică și creștină), care propune o analiză privind relația anselmiană Fides Quarens Intellectum ad Fides Quarens Sapientia în perspectiva teologiei contemporane (From Fides Ouarens Intellectum to Fides Quarens Sapientia: Revisiting an Reformulating for the Public Good Anselmus’Famous Formulation within a Contemporary Theology-Science Perspective, pp. 1-8). Un al doilea studiu este cel semnat de Buhle Mpofu (Universitatea din Pretoria, Departamentul de Teologie Practică și Studii Misionare al Universității sud-africane) care  propune o reevaluare asupra teologiei filantropice în contextul noilor mutații de context socio-economic legate de Africa de Sud și întregul continent african (Re-thinking Philanthropy as Religious Cost Signalling in the Context of Socoi-Economic Transformation in South Africa, pp. 9-15). Două contribuții interesante nu doar prin scriitură, ci și prin propunerea de perspectivă culturală prin care poate fi asumată internațional gândirea teologică. 
Colectivul profesoral sibian și-a adus contribuția într-o serie de studii pe care le menționăm ca atare: Dragoș Boicu – „Traducătorul ca filantrop: cazul Părintelui Teodor Bodogae” (pp. 16-20); Ciprian Streza – „Hristos ca aproapele nostru- Liturghie și filantropie astăzi” (pp. 21-25); Ioan Ovidiu Abrudan – „Un nobil filantrop- Zenovie Hagi Pop” (pp. 26-34); Paul Brusanowski – „Aspecte ale filantropiei în trecutul Bisericii Ortodoxe Române” (pp. 35-44); Constantin Valer Necula – „Filantropia conjugată  la feminin- Exercițiul de gramatică socială al Ioanei Băcilă” (pp. 45-48); Nicolae Chifăr – „Victor Tordășianu – un exemplu de filantrop creștin în Sibiul anilor 1890-1920” (pp. 49-54); Alina Pătru – „Filantropia în religiile extraeuropene- element constitutiv sau influență creștină? Considerații teoretice pe baza situației din China și Taiwan” (pp.55-61); Sebastian Moldovan – „Procesual virtues in pandemic crisis. A Christian-religious reflection” (pp.62-68); Vasile Bîrzu – „Iubirea agapică, intratreimică, fundamentul ultim al adevăratei filantropii” (pp. 69-74); Vasile Chira – „Altruismul. Perspective religioase, filosofice și științifice” (pp. 75-81); Daniel Buda – „A existat filantropie în lumea greco-romană păgână?” (pp. 82-85); Aurel Pavel – „Marele filantrop și mecena al neamului românesc, Emanuil Gojdu, în paginile Telegrafului Român” (pp. 89-91) și Ioan Mircea Ielciu – „Milostenia – manifestare concretă a filantropiei după Sfântul Ioan Gură de Aur” (pp. 92-96). 
Se remarcă și din simpla propunere a titlurilor varietatea preocupărilor și distincțiilor prin care teologia poate asuma analiza filantropiei: istorie, filosofie, istoria religiilor, teologie, etică și pedagogie socială. Ecou al unui an de cercetare propus de către Patriarhia Română – care a avut drept temă a anului 2020 tocmai filantropia– corolarul propus de teologii sibieni în colaborare cu teologii invitați în propunerea unei arii de expertiză găzduite de revista Transilvania reiterează nevoia de alcătuire și activare a unor grupuri interdisciplinare în vederea înțelegerii unei fenomenologii atât de distincte precum este aceasta a filantropiei, a iubirii de oameni. Efortul redacției Transilvaniei – a celor doi colegi universitari Dragoș Varga și Radu Vancu – de a acorda un spațiu de exprimare echipei de cercetare propuse de Teologie pare că și-a tins ținta. Un număr de revistă, alături de toate celelalte, nu doar ale anului 2020, care desigur că onorează tradiția Transilvaniei – organ publicistic de exprimare a preocupărilor culturale și de cercetare a „astriștilor” – mai întâi – apoi al tuturor acelora care au făcut din profesionalizarea culturii de specialitate un țel de luminare a poporului. 

sursa: tribuna.ro