La comemorarea de la Fântâna Albă, acum în Ucraina, au participat foarte mulți români din nordul Bucovinei, urmași ai celor care au plecat în 1941 spre Patria-mamă. Alături de aceștia au venit și Doamna Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți și Ionel Ivan, Ministrul Consilier în cadrul Consulatului, Grigore Timiș, deputat român în Parlamentul Ucrainei, Ion Popescu, președinte al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, Petro Ostaficiuc, primarul Comunei Volcinețul Vechi din care face parte satul Fântâna Albă, și români din România.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului părinte Meletie, Mitropolitul Cernăuților și Bucovinei, slujba parastasului a fost săvârșită de către arhimandritul Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna, protoiereul Ioan Gorda, protopopul raionului Hliboca, protoiereul Vasile Covalciuc, protopop de Storojineț, și alți preoți români din Ucraina și România.

După parastas, au urmat cuvântările și depunerile de coroane de flori.

În prima parte a cuvântului său, arhimandritul Melchisedec Velnic a arătat că libertatea are chipul lui Dumnezeu și că nimeni nu ne poate îngrădi credința și rugăciunea:

„Ne‑am rugat pentru toți cei care au adormit în locul acesta aici. Ei au purtat o singură vină, au avut o singură dorință: dorința de a fi liberi, de a se manifesta liber în credință, în cultură, în spiritualitate, în ceea ce aveau ei înăuntrul lor. Să nu uităm că libertatea poartă chipul lui Dumnezeu. Libertatea este un dar pe care Dumnezeu ni l‑a dat. Libertatea este cea care ne arată pe noi că suntem, înainte de toate, ființe create după chipul lui Dumnezeu și ne asemănăm cu Dumnezeu când ne manifestăm liber în credința noastră. Și orice îngrădire a credinței noastre nu este altceva decât o îngrădire a lui Dumnezeu din sufletele noastre, o îngrădire a vieții celei veșnice, o îngrădire care caută să ne oprime. Dar credința niciodată nu poate fi stăvilită cu ceva.”

La final, Părintele Stareț Melchisedec a subliniat că pomenirea martirilor de la Fântâna Albă s-a făcut prilej al întării unității românilor bucovineni:

„La întâlnirea noastră de aici, toți slujitorii, și de o parte și de alta a frontierei, am rostit rugăciuni împreună și ne‑am arătat uniți. Fie ca acest duh al unității să rămână pe vecie! Și am această nădejde, a unității în credință, pentru că ea, credința, este sfântă în interiorul nostru. Nimic nu ne‑o poate distruge. Nimeni nu ne‑o poate fura. Nimeni nu poate distruge această unitate dintre noi. Așa trebuie să rămânem.

Facă Domnul Dumnezeu ca unitatea dintre noi să se înveșnicească, ca unitatea credinței și duhul credinței sfânt-strămoșilor noștri să rămână, să dăinuie, să ne sfințească și să ne ducă înaintea Celui pe care cu toții L‑am iubit și Îl iubim, înaintea Domnului, Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, înainte altarului conștiinței naționale și al Ierusalimului neamului nostru românesc, care este dragostea de neam și de țară, dragostea de Dumnezeu.”

Europarlamentarul independent Cătălin Ivan a vorbit despre valorile pe care ar trebui să le transmită Europa: libertatea, familia, morala, credința.

La finalul manifestării de la Fântâna Albă, elevii Grupului vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, Vicovu de Sus, au susținut un recital de cântece și poezii inspirate din evenimentele de acum 78 de ani.

În seara aceleiași zile, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, începând cu ora 19.30, la Mănăstirea Putna, a avut loc o slujbă de pomenire, în fața monumentului dedicat eroilor de la Fântâna Albă.

Pe lângă obștea mănăstirii și numeroși credincioși, la această slujbă au participat oficialități locale și domnul Dumitru Davidel de la Asociația Națională Cultul Eroilor, filiala Suceava, care a oferit diplome de excelență celor care s-au implicat în cinstirea eroilor.

În cuvântul adresat celor de față, Părintele Stareț Melchisedec a subliniat necesitate ca în cărțile de istorie ale elevilor să fie cuprinse și momentele tragice, dar înălțătoare ale jertfelor românilor care în anul 1941 au fost uciși încercând să ajungă în Patria-mamă sau au fost deportați din nordul Bucovinei, ținutul Herța și Basarabia de către regimul sovietic.

La sfârșit, elevii Grupului „Ai lui Ștefan, noi oșteni” au susținut un recital emoționant la lumina lumânărilor.

Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” este închinat jertfei românilor de pretutindeni și din toate timpurile pentru libertate, independență și demnitate națională și, în mod special, românilor care au fost uciși în Masacrul de la Fântâna Albă, din nordul Bucovinei, la 1 aprilie 1941, pentru vina de a-și fi iubit neamul, credința și patria. 

Portalul cuprinde o poartă monumentală, o troiță de piatră, spații pentru depunerea de flori și aprinderea de lumânări, inscripții cu numele satelor de unde au pornit spre România cei uciși atunci și o cișmea. Poarta este trecerea; troița marchează locul jertfei și, așezată înaintea porții, arată că cei uciși au căzut în fața locului de trecere în România cea iubită, iar cișmeaua este simbolul vieții care izvorăște din jertfa lor.

În Anul Centenar, Mănăstirea Putna a publicat în colecția „Destin bucovinean” volumul „Fântâna Albă – Golgota Neamului”, care cuprinde mărturii despre Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941, când mii de români au fost omorâți pentru vina de a-și fi iubit neamul, credința și patria.