La un an de la împlinirea a două secole de la zidire, vechea biserică din localitatea braşoveană Sohodol a fost resfinţită de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului. Lăcaşul de cult ocrotit de Sfânta Cuvioasă Parascheva a fost zidit de strămoşii credincioşilor din Sohodol la 1812, pentru a oferi lui Dumnezeu o jertfă de mulţumire şi a înălţa la poale de munte, în ţinutul Branului, o mărturie vizibilă a statorniciei în credinţă şi a fidelităţii faţă de Ortodoxie a comunităţii de aici.

 Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” a fost ridicată pe locul unei vechi biserici de lemn, iar planurile zidirii au fost realizate de arhitectul Kreutz. Pictura a fost realizată imediat după finalizarea lucrărilor, de pictorul Nicolae Zugravu din Săcele, iar în 1830, episcopul Vasile Moga a sfinţit lăcaşul de cult.

 Pictura originală, de la 1817, a fost restaurată în perioada 1955-1957, iar pe 27 octombrie 1957 a fost sfinţită de Mitropolitul Nicolae Colan. În ultimii trei ani, prin grija preotului Valentin Moşoiu şi cu sprijinul credincioşilor Parohiei Sohodol-Vechi şi suportul autorităţilor locale şi judeţene, atât lăcaşul de cult, cât şi incinta şi casa parohială au fost amplu renovate la exterior. De asemenea, în interiorul zidirii s-au montat un sistem de încălzire centrală, s-au schimbat ferestrele şi întregul mobilier.

 La scurt timp după sărbătoarea hramului, credincioşii din Sohodol au trăit momente unice de înălţare duhovnicească la ziua Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, când întregul ansamblu parohial renovat a fost resfinţit de IPS Mitropolit Laurenţiu, informează „Ziarul Lumina”.

 Credincioşii au îmbrăcat hainele româneşti de sărbătoare, feciorii călare l-au întâmpinat pe ierarh la intrarea în sat, iar preoţii din împrejurimi au venit la Sohodol pentru a sta alături de Mitropolitul Ardealului la slujbele religioase. Între oaspeţii de seamă veniţi la Sohodol amintim pe prefectul judeţului Braşov, Mihai Mohaci, parlamentari şi alte oficialităţi. În soborul slujitor au făcut parte protopopul de Bran-Zărneşti, Gheorghe Colţea, Valentin Moşoiu, paroh de la Sohodol-Nou, pr. Cornel Puşcariu şi alţi slujitori ai sfintelor altare.

 Biserica a fost târnosită la exterior cu Sfântul şi Marele Mir şi stropită cu apă sfinţită. La interior, Sfânta Masă a fost refăcută în totalitate şi de aceea ierarhul a oficiat întreaga ei rânduială de sfinţire şi de înveşmântare.

Calea sfinţeniei

După sfinţire, a urmat Sfânta Liturghie, oficiată la altarul resfinţit. Răspunsurile liturgice au fost date de grupul „Anatoly“ din Braşov. La final, parohul a fost hirotesit iconom, pentru întreaga activitate pastorală şi administrativă din cei cinci ani de preoţie. Fostul paroh, Ioan Sumedrea, a fost hirotesit iconom stavrofor. Mai multe acte de cinstire au fost oferite de IPS Mitropolit Laurenţiu Consiliului şi Adunării parohiale, primarului Gheorghe Hermeneanu, Consiliului local Bran şi multor binefăcători ai bisericii.

În cuvântul de învăţătură, IPS Mitropolit Laurenţiu l-a prezentat pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir ca un exemplu de dăruire şi de credinţă. Viaţa sfântului, a subliniat ierarhul, trebuie să fie pildă pentru orice credincios şi ne învaţă să fim mereu aproape de Mântuitorul Hristos, prin Sfintele Taine şi prin credinţa noastră lucrătoare.

 „Sfinţii care şi-au dat viaţa pentru noi sunt cei mai apropiaţi de Hristos, pentru că în Rai sunt mai multe locuri şi stări de fericire, oferite în funcţie de ce am lucrat duhovniceşte în această lume. Sângele martirilor i-a sfinţit pe ei şi se adaugă la sângele vărsat de Mântuitorul Iisus Hristos pe Cruce. Scopul vieţii noastre este să trăim pentru Hristos şi să omorâm poftele din sufletele noastre. Calea sfinţeniei este urmată atunci când ne pocăim prin Sfânta Spovedanie şi primim apoi darul comuniunii cu Hristos, prin Sfânta Împărtăşanie“, a spus ierarhul.

 Parohul Valentin Moşoiu i-a mulţumit oaspetelui de seamă şi tuturor celor ce au venit la Sohodol la marea sărbătoare a comunităţii. Părintele Moşoiu i-a oferit în dar ierarhului o icoană a Maicii Domnului, iar apoi, toţi credincioşii au avut posibilitatea să intre prin Sfântul Altar pentru a se închina şi pentru a săruta o părticică din moaştele Sfântului Dimitrie, adusă spre cinstire de IPS Mitropolit Laurenţiu. Sărbătoarea s-a încheiat cu sfinţirea casei parohiale şi a unei troiţe din centrul satului, a cărei cruce a fost ani buni în Sfântul Altar din vechea biserică a satului.

IPS Mitropolit Andrei, în cartierul Gheorgheni

Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, s-a aflat în mijlocul credincioşilor din Biserica „Sfântul Dimitrie cel Nou“ din cartierul clujean Gheorgheni.

 Ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Cu acest prilej a fost serbat hramul locaşului de cult, al cărui ocrotitor este pomenit în data de 27 octombrie 2013, în Biserica Ortodoxă.

 Pe parcursul Sfintei Liturghii, IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a oficiat două hirotonii, una de preot şi una de diacon.

 După momentul citirii pericopei evanghelice, pornind de la cuvintele din Cartea Facerii 1, 24, IPS Părinte Mitropolit Andrei a adresat celor prezenţi un cuvânt de învăţătură, intitulat „De la Chip la asemănare“.

 „L-a făcut Dumnezeu pe om după Chipul Său, iar ţinta pe care i-a fixat-o a fost aceea să ajungă asemenea cu El, asemenea cu Dumnezeu, în eternitatea fericită, îmbrăcat în slavă şi în nemurire. Lucrul acesta îl mărturiseşte credinţa bisericii noastre, că ne-am prăbuşit, dar iar ne-a ridicat Hristos“, a spus ierarhul, care a subliniat faptul că omul trebuie să lupte, asemenea Sfinţilor plăcuţi lui Dumnezeu, pentru a ajunge la asemănarea cu El.

 La finalul slujbei, pr. Paroh Iacob Cismaş a adus mulţumiri IPS Mitropolit Andrei, întregului sobor şi credincioşilor pentru această zi de aleasă sărbătoare.

Hram la Mănăstirea Dumbrava

Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei s-a aflat în mijlocul obştii monahale şi a credincioşilor de la Mănăstirea Dumbrava, judeţul Alba, unde a oficiat Sfânta Liturghie şi a rostit un cuvânt de învăţătură cu ocazia prăznuirii hramului.

 Mănăstirea Dumbrava este construită pe terenul donat de locuitorii satului Dumbrava, situat la limita dintre judeţele Alba şi Cluj, între localităţile Unirea şi Turda. Piatra de temelie a fost pusă la 26 octombrie 1996, pe locul unde în anul 1703 preotul Ioan a fost martirizat pentru apărarea dreptei credinţe, fiind ars de viu într-o căpiţă cu fân.

 Mănăstirea este construită în formă de cetate cu clopotniţa la intrare şi biserica în centru. Biserica păstrează stilul românesc cu pridvor, pronaos, naos şi altar. Pictura a fost realizată în frescă, în stil neobizantin de soţii Crişan în anul 2000. În biserică se află Icoana Maicii Domnului care scaldă cu privirea sa blândă întregul lăcaş. Icoana a fost găsită în tencuiala bisericii din satul Dumbrava, fiind ea însăşi o mărturie a istoriei zbuciumate de pe aceste meleaguri. Catapeteasma bisericii este lucrată în lemn de cireş de meşteri bistriţeni, în patru registre: icoane împărăteşti, praznical, apostoli şi prooroci. Sfinţirea bisericii a avut loc la 26 octombrie 2002.

 În biserica mănăstirii se oficiază zilnic Sfânta Liturghie şi cele şapte laude, la care participă vieţuitorii mănăstirii şi creştinii veniţi să se închine. Obştea este formată din monahii şi surori, sub îndrumarea arhimandritului Vasile Crişan.

Bicentenar al bisericii din Lozna

La prăznuirea Sfântului Mare Mucenic Dumitru, Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, a săvârşit Sfânta Liturghie în biserica mare a Parohiei Lozna, Protopopiatul Jibou, fiind înconjurat de un sobor de 21 de preoţi şi diaconi. Evenimentul a fost prilejuit de împlinirea a 200 de ani de la ridicarea bisericii vechi din localitate, biserică ocrotită de Sfântul Mare Mucenic Dumitru.

 În toamna anului 1905, bisericuţa de lemn a fost vizitată de marele istoric Nicolae Iorga, care ne-a lăsat o primă descriere, cu o analiză critică şi concisă a picturii, nu mult după săvârşirea ei.

 „Lozna are o bisericuţă de lemn, care poate fi destul de veche, dar a fost stricată cu totul printr-o zugrăveală copilărească făcută de un meşter din Nicula. Bietul om, din cât se pricepea, a făcut sfinţi noi, a tămânjit cum e mai rău pe cei vechi şi a împodobit şi păretele din afară cu un straşnic Sânt Ilie pe carul de foc. Astfel, această zugrăveală unică are interes întru aceia că arată care pot fi ideile despre artă ale unei minţi simple pe care n-a înrâurit-o nici-o şcoală“.

 În ultimii ani, biserica a fost supusă unor ample lucrări de restaurare sub coordonarea parohului Vasile Avram. Finalizate în anul 2009, acestea au făcut ca biserica să îşi recapete frumuseţea de odinioară. În cadrul acestor lucrări, acoperişul de tablă a fost înlocuit cu unul de şiţă, structura turnului supraînălţat a fost refăcută, tencuiala bisericii a fost reparată şi zugrăvită într-o nuanţă de albastru, iar de pe stâlpii pridvorului a fost îndepărtat materialul care le acoperea frumoasele decoraţii sculptate.

 În cuvântul de învăţătură, PS Episcop Petroniu, pornind de la îndemnul cărţii Leviticului „Sfinţi-ţi-vă şi veţi fi sfinţi, că Eu, Domnul, Dumnezeul vostru sunt Sfânt“, a arătat faptul că sfinţenia este un dar al lui Dumnezeu, pe care omul îl primeşte prin viaţa şi strădania lui.

 În Vechiul Testament sfinţenia se realiza fie în mod direct, prin comunicarea directă cu Dumnezeu, în sensul că până la Moise şi Aaron nu exista o preoţie stabilită în lume, ci fiecare slujea lui Dumnezeu după cum credea de cuviinţă.

 Apoi, prin legea Vechiului Testament se stabilesc nişte rânduieli foarte clare şi astfel sfinţenia se realiza prin slujbele de la cortul mărturiei, ulterior de la Templul lui Solomon sau sinagogi, săvârşite de arhierei, preoţi şi leviţi.

 Fiecare dintre oameni trebuie să încerce să realizeze sfinţenia. Există însă o distincţie foarte clară între sfinţii din Vechiul Testament şi cei din Noul Testament, pentru că „legea s-a dat prin Moise, dar harul au venit prin Iisus Hristos”.

 Astfel, după cum a precizat PS Petroniu, toţi sfinţii din Vechiul Testament se numesc drepţi - Dreptul Iosif, Sfânta şi Dreapta Ana etc. Abia în Noul Testament, fiind revelaţia desăvârşită, pogorând harul peste Apostoli şi întreaga lume, cei care ajung să se asemene cu Dumnezeu într-o cât mai mare măsură sunt numiţi sfinţi.

 După cum spune Sfântul Apostol Pavel, la înviere fiecare va învia în rândul cetei sale. La fel cum în această viaţă oamenii care au o preocupare comună se simt bine când sunt laolaltă şi în împărăţia cerurilor se regăsesc mai multe cete: a postitorilor, a celor smeriţi, a celor milostivi etc., a arătat ierarhul.

 „Primii sfinţi din Vechiul Testament, după drepţi, sunt proorocii. În altă ceată sunt Sfinţii Apostoli, care vor sta pe cele 12 scaune să judece lumea. O ceată foarte numeroasă este aceea a mucenicilor, care atât de mult L-au iubit pe Dumnezeu şi Biserica încât au renunţat la viaţă, de cele mai multe ori în chinuri îngrozitoare pentru a se duce să vadă faţa lui Dumnezeu“, mai spus PS Petroniu.

 În continuare, ierarhul a prezentat credincioşilor prezenţi viaţa şi mucenicia Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, dar şi o parte din minunile săvârşite de către sfintele sale moaşte după trecerea sa la Domnul, ca martir.

 La final, Preasfinţitul Petroniu a felicitat pe parohul Vasile Avram şi pe credincioşii Parohiei Lozna pentru credincioşia şi hărnicia lor, îndemnându-i a fi în continuare buni credincioşi. Dacă unele generaţii sunt chemate spre a fi ctitori de biserici, altele sunt chemate să lucreze mai mult la biserica din suflet, a concluzionat ierarhul.

 La rândul său, pr. Vasile Avram a mulţumit tuturor celor prezenţi, ierarh, oficialităţi şi credincioşi, arătând că biserica de lemn din sat şi Sfântul mare Mucenic Dimitrie i-a adunat pe toţi acasă, la acest sfârşit de săptămână fiind şi sărbătoarea fiilor satului comunei Lozna.

Slujbă arhierească la Catedrala din Cluj-Napoca

Credincioşii care au fost prezenţi, în Catedrala mitropolitană din Cluj-Napoca, la sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, s-au bucurat de prezenţa Preasfinţitului Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, care alături de un sobor de preoţi şi diaconi a oficiat Sfânta Liturghie. Din sobor au făcut parte preoţi şi diaconi ai Catedralei mitropolitane şi de la cele două instituţii teologice din municipiu. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de tinerii Grupului „Maria“ din Sebeş.

 În cuvântul de învăţătură, PS Episcop Vasile Someşanul a vorbit despre viaţa şi râvna sfinţilor martiri.

 „Martiriul, asemeni sfinţeniei, este o treaptă înaltă a împărtăşirii de firea cea dumnezeiască, stare înaltă la care poate să se ridice făptura omenească, a părtăşirii cu firea divină, care îi dă aceluia care o dobândeşte o bucurie care nu este condiţionată nici într-un  chip de materie, de avere, de plăcere sau de putere, ci de o deschidere completă cu lumina cea pururea fiitoare, lumina cea veşnică, cu starea de desăvârşire în Împărăţia lui Dumnezeu“, a arătat PS Vasile Someşanul.

(Sursa: basilica.ro)