Pregătirile pentru Crăciun sunt în toi în Statele Unite, iar familia liderului american a fost printre primele care au arătat lumii că sunt gata să întâmpine sărbătoarea Naşterii Domnului. Totul, într-un decor special, cu brazi împodobiţi şi decoraţiuni strălucitoare. În acest context mirific, au fost invitaţi la o recepţie și liderii spirituali ce au comunităţi în Statele Unite.

Majoritatea celor invitaţi au răspuns afirmativ invitaţiei prezidenţiale. Însă, între confirmări a sosit şi o scrisoare mai amplă din partea Înaltpreasfinţitului Philip Saliba, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Antiohiene unite cu Roma din America de Nord. O scrisoare înlăcrimată:

„Dragă Domnule Preşedinte şi Doamnă Obama,

Felicitări şi cele mai bune urări, Dumneavoastră şi celor două fiice preţioase ale dumneavoastră, în duhul acestei sărbători de Sfânt Crăciun. Am fost onorat să primesc invitaţia de participare la recepţia festivă din Casa Albă, pe 6 decembrie 2013.

Îmi amintesc cu drag de participarea mea la recepţia din Casa Albă, din urmă cu doi ani. Fotografia pe care am făcut-o împreună cu acea ocazie de bun augur, în continuare, stă aşezată pe biroul meu. Din păcate, Domnule Preşedinte, nu am participat la recepţia festivă din acest an, pentru că în aceste momente eu nu mă pot bucura de Crăciun, nu am pacea necesară de Crăciun. Este vorba despre pacea pe care îngerii au vestit-o în Sfânta Noapte: Slavă întru cei de Sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, întru oameni bună voire. Deşi sunt libanez din naştere şi cu mândrie cetăţean american de 57 de ani, am primit educaţia mea în oraşele Homs şi Damasc, din Siria.

Domnule Preşedinte, nu am pace de Crăciun, fiindcă nu există pace nici în Liban, nici în Siria. În timpul petrecut în Siria, ca student şi ulterior ca secretar al Patriarhului Alexandros Tahan, am mâncat pâine siriană, am băut apă siriană, am respirat aer sirian şi m-am bucurat de ospitalitatea celui mai generos popor, sirian.

Nu, Domnule Preşedinte, nu am pace de Crăciun, atât timp cât doi dintre fraţii mei arhiepiscopi, Boulos Yazigi şi Youhanna Ibrahim, sunt încă în captivitate în nordul Siriei, fără a avea vreo veste, de la răpirea lor.

De fapt, Domnule Preşedinte, nu ştim nici dacă sunt vii sau morţi. În urmă cu câteva zile, Domnule Preşedinte, douăsprezece maici ortodoxe, de ale noastre, au fost răpite din Mănăstirea Sfânta Tecla din Maaloula, Siria. Aceste călugăriţe sunt femei nevinovate, care aveau grijă de orfani, în mănăstire. Aceste femei paşnice nu au arme şi nu luptă, ci se roagă pentru pace, în fiecare zi şi noapte. Am contactat Departamentul de Stat şi am vorbit cu ambasadorul Ford, care mi-a promis că va face tot ce este posibil pentru eliberarea celor doi Arhiepiscopi răpiţi şi a maicilor, dar a fără niciun rezultat.

Recent, un clip video a apărut pe reţeaua Al-Jazeera, care le arăta pe aceste  călugăriţe şi pe stareţa mănăstirii, Maica Pelaghia, aflate în captivitate, spunând că locuiesc într-o vilă. Ce bătaie de joc! Dacă răpitorii au vrut sa salveze maicile din bombardamentul din Maaloula, le-ar fi putut trimite la Patriarhia Ortodoxă din Damasc, care poate găzdui o sută de călugăriţe. Ştim adevărul, Domnule Preşedinte. Adevărul este că videoclipul a fost făcut sub o presiune psihologică extremă, pe care aceste călugăriţe trebuie să o îndure în fiecare zi. Există toate motivele să se teamă pentru siguranţa lor.

În cele din urmă, Domnule Preşedinte, dacă aţi putea face orice, ca lider al lumii libere, pentru a opri vărsarea de sânge şi distrugerile din Siria, v-aş fi profund recunoscător.

Fie ca pacea de Crăciun, de care nu se poate bucura această lume destrămată, să sălăşluiască în inima voastră şi ale celor din familia voastră, pentru totdeauna. Amin!”