Mai multe detalii despre deschiderea oficială a seminarului-simpozion de traductologie ne-a oferit pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași: „La facultatea noastră a avut loc astăzi, la ora 10.00, după ce în prealabil a fost oficiată Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în capela facultății, deschiderea oficială a Simpozionul de traductologie greacă veche«Limba greacă veche în scrierile Sf. Părinți ai Bisericii. Principii generale de traductologie».. Pe durata a trei zile, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan și la inițiativa și cu efortul depus de către pr. protos. Nathanael Neacșu, invitați din Grecia, ca prof. univ. dr. Venetsiana Astara, o cunoscută doamnă profesor de limbă greacă din cadrul Universității din Atena, precum și profesori și studenți de la  universitatea noastră, dar și din alte zone ale țării, vor discuta despre principiile, dar și despre problemele de traducere din limba greacă a operelor Sfinților Părinți. Consider că acest simpozion este un lucru benefic pentru facultatea și pentru mitropolia noastră, în perspectiva coagulării celor care au preocupări în domeniu. Noi avem, de pildă, dintre studenții și absolvenții noștri, un număr însemnat care au urmat și limbile clasice. Manifestările de acest gen pot constitui un factor de coagulare, pot crea un centru, o ocazie, un prilej, de a-i aduna pe iubitorii de limbi clasice, de limbă greacă în special,  și în general, pe toți iubitorii operelor Sfinților Părinți”.

Tot părintele decan Ion Vicovan ne-a vorbit și despre legătura dintre capitala Moldovei și traducerea operelor Sfinților Părinți:  „Este o premieră organizarea unui asemenea simpozion la noi în țară, în general, și la noi, la Iași, în special. Între altele, am considerat că locul cel mai potrivit de a fi inițiat o asemenea manifestare este Iașiul, deoarece Moldova în general, în ceea ce-i privește pe Sfinții Părinți, a ocupat în trecut, sper că și astăzi, un loc aparte. În Moldova, datorită numărului mare de mănăstiri, datorită numărului mare de părinți cărturari, de buni cunoscători ai limbii grecești, în special, au fost traduse cele mai multe opere din Sfinții Părinți. De aceea, în Moldova, pentru că au existat multe centre de copiere de manuscrise, tiparul a apărut mult mai târziu; prima lucrare tipărită a fost  «Cazania lui Varlam» abia la 1643. De asemenea, Moldova, mai cu seamă în timpul Sfântului Paisie Velicicovski, a cunoscut un reviriment din acest punct de vedere. Sfântul Paisie a cunoscut limba greacă la Athos, dar s-a specializat la Dragomirna și mai cu seamă la Neamț, iar una din activitățile sale principale a reprezentat-o tocmai traducerea operelor din Sfinții Părinți. Aș mai aminti și faptul că noi, ca facultate, suntem sub egida marelui teolog Dumitru Stăniloae, ori teologia sa în mod desosebit s-a evidențiat tocmai prin redescoperirea și valorificarea Sfinților Părinți; dogmatica sa este considerată ca o adevărată și valoroasă sinteză neopatristică. Pe lângă aceste argumente, să spunem istorice, adaug și faptul că la Iași, în cadrul Universității «Alexandru Ioan Cuza» există un centru de traducere - «Traditio», coordonat de către domnul conf. dr. Adrian Moraru. Tot la Iași, în cadrul Arhiepiscopiei Iașilor s-a început într-o anumită măsură de anul trecut- și sperăm că va continua și se va finaliza- proiectul unui centru de traduceri din Sfinții Părinți. Se va avea în vedere mai ales acele opere bisericești care au sau pot avea un rol foarte important în sporirea noastră duhovnicească. La toate acestea adaug faptul că, în ultima vreme, se afirmă tot mai adesea sintagma «înapoi la Sfinții Părinți»; teologii, dar și creștinii laici foarte angajați în viața Bisericii sunt din ce în ce mai atrași de către Sfinții Părinți sau de operele Sfinților Părinți. Era o mărturie a unui preot român care activează în Germania care spunea că mulți teologi ai altor confesiuni, aplecându-se spre operele Sfinților Părinți, cercetează unde se păstrează cel mai bine învățătura lor nealterată și așa descoperă Biserica Ortodoxă. Ei nu descoperă mai întâi ortodoxia și apoi pe Sfinții Părinți, ci, plecând de la Sfinții Părinți, ajung la ortodoxie”.