Sfânta din Moldova, cinstită în toată lumea (2008)
Sfânta Parascheva este cea mai populară dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află pe teritoriul României. Grecii o numesc „Paraschevi”, slavii o numesc „Sfânta Petka”, iar românii îi spun Sfânta Parascheva sau „Sfânta Vineri”, fiind cunoscută în popor şi ca „Vinerea Mare”. Sfânta Parascheva adună în jurul ei credincioşii de mai multe naţionalităţi. Moldovenii şi-au luat-o ca ocrotitoare pe Cuvioasa Parascheva încă din vremea lui Vasile Lupu, atunci când la Iaşi au fost aduse moaştele sale de la Constantinopol. În semn de evlavie, românii i-au închinat şi continuă să-i închine biserici şi catedrale. Peste 300 de biserici de pe cuprinsul României o au ca patroană spirituală pe Cuvioasa Parascheva.
De-a lungul timpului, Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a bucurat de o cinstire deosebită din partea credincioşilor veniţi să se închine moaştelor sale. În fiecare an, în preajma zilei de 14 octombrie mulţimile de pelerini se îndreaptă cu speranţă spre Iaşi. Aşezându-se cuminţi în spatele gardurilor păzite de jandarmi, în speranţa că vor fi primii care se vor închina la moaştele Cuvioasei, ei aşteaptă cu răbdare acest moment. Fiecare se roagă în taină pentru cele de folos. Pelerinii vin tocmai fiindcă sunt convinşi că Sfânta, cum o numesc cu duioşie, le va împlini toate rugăciunile. Toţi ştiu că este făcătoare de minuni. „Marea evlavie a poporului dreptcredincios faţa de Sfânta Cuvioasă Parascheva se explică tocmai prin convingerea şi constatarea că ea este mult folositoare, dăruind ajutor prin rugăciunile ei, tinerilor şi bătrânilor, fecioarelor şi mamelor, mănăstirilor şi familiilor, bonavilor şi săracilor. Puterea ei vine din sfinţenia şi din bunătatea ei , adică din iubirea ei faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni”, după cum spunea PF Părinte Daniel, în vremea în care era Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.
Peste 300 de biserici închinate Sfintei Parascheva
Deşi Sfânta Cuvioasa Parascheva este cunoscută ca fiind mai ales ocrotitoarea Moldovei, binefacerile ei se revarsă, de asemenea şi asupra Ţării Româneşti şi a Transilvaniei, precum şi asupra altor zone ale ţării, unde îi sunt închinate zeci de biserici. Unele dintre ele sunt atestate înainte de 1641, când au fost aduse moaştele sale la Iaşi (de exemplu, biserica din Tălmăcel şi cea din Răşinari, ambele din secolul al XIV-lea).
Fie că la sat, fie că la oraş, Sfânta Parascheva este la fel de cinstită, bisericile închinate ei întrecându-se una parcă una pe alta. Nu există eparhie în care să nu fie biserici închinate Sfintei Parascheva. În ţara noastră, peste 300 de biserici sunt ocrotite de Sfânta Parascheva. Numai în Mitropolia Munteniei şi Dobrogei şi în cea a Moldovei şi Bucovinei sunt aproape 200 de biserici ridicate în cinstea ei.
Şi românii de peste hotare au o evlavie deosebită pentru Cuvioasa Parascheva. Episcopia Ortodoxă Română a românilor din Ungaria are la Gyula o biserică cu hramul "Sfintei Parascheva", construită în anul 1834. De asemenea, românii din Malovişta(Macedonia), Torino (Italia), Paris(Franţa), Wakefield, Masschusetts, Boston(SUA) vin să se roage Sfintei Parascheva în bisericile pe care ea însăşi le ocroteşte. Şi exemplele pot continua.
Sfânta Parascheva ocroteşte zeci de biserici şi în Serbia, Bulgaria, Grecia. Acestea au fost ridicate în semn de evlavie faţă de moaştele sale care au trecut prin aceste ţări.
Hram la Mănăstirea Sărmucăşeşti
Preafericitul Părinte Daniel o cinsteşte pe Sfânta Parascheva, sfinţind mai multe altare închinate ei. Astăzi, Părintele Patriarh, însoţit de PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, va participa la hramul Mănăstirii Samurcăşeşti din comuna Ciorogârla. Cu acest prilej, Patriarhul României va oficia şi slujba de resfinţire a bisericii celei mari a mănăstirii, care are, la unul din cele trei altare, hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva“ şi care împlineşte 200 de ani de atestare documentară.
Ieri seară, la slujba privegherii obştea mănăstirii a primit în dar un veşmânt care a acoperit moaştele Sfintei Parascheva şi care s-a aflat până acum în paraclisul Reşedinţei Patriarhale cu hramurile Sfânta Cuvioasa Parascheva şi Sfântul Gheorghe. Racla cu veşmântul Sfintei se va afla începând de astăzi spre închinarea credincioşilor. "În semn de binecuvântare şi apreciere pentru obştea mănăstirii Samurcăşeşti - Ciorogârla şi pentru râvna neobosită a călugăriţelor, conduse de maica stareţă, stravofora Lucia Bostan, Preafericitul Părinte Patriarh a hotărât să dăruiască acestei mănăstiri un veşmânt care a acoperit moaştele sfintei Parascheva. Veşmântul s-a aflat până acum în mănăstirea reînfiinţată din reşedinţa Patriarhală, care are hramul Cuvioasei Parascheva. Acest veşmânt se va afla spre închinarea credincioşilor începând din ziua pomenirii sfintei alături de alte sfinte moaşte pe care le păstrează mănăstirea Samurcăşeşti. Acest lucru s-a mai făcut şi dintr-un motiv aparte, pentru că în anul 1944 în perioada aprilie-octombrie, moaştele sfintei Parascheva care au fost aduse de la Iaşi cu destinaţia, Mănăstirea Turnu au fost găzduite de Mănăstirea Samurcăşeşti ocrotind în acest fel mănăstirea şi Capitala”, ne-a declarat arhimandritul Timotei Aioanei, exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Pentru toţi cei doritori să se închine veşmântului Cuvioasei Parascheva şi să viziteze mănăstirea Samurcăşeşti, descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv este urmatoarea: din autostrada Bucureşti - Piteşti, spre comuna Ciorogârla, pe Drumul judeţean 401 - strada Ana Ipatescu, nr. 53.
Menţionăm că ieri, Patriarhul a participat la slujba Vecerniei Sfintei Parascheva, săvârşită în paraclisul din reşedinţa patriarhală.
Vă amintim, de asemenea, că sâmbătă, Părintele Patriarh a sfinţit cea mai mare biserică din România cu hramul "Sfânta Parascheva" care se ridică în localitatea Voluntari, iar duminică, 12 octombrie, în Arhiepiscopia Bucureştilor a avut loc sfinţirea capelei cu hramul „Sfânta Cuvioasa Parascheva“ - Cotroceni, din cartierul bucureştean Drumul Taberei.
La acest eveniment a participat şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel care a sfinţit racla cu veşminte ale Cuvioasei Parascheva, dăruite parohiei la începutul anului 2008. (Ciprian BÂRA)
"Marea noastră surpriză a fost religiozitatea poporului"
Pr. Dimos Nicolau, de la biserica din Ptolemaida, declara în urmă cu patru ani, după ce a vizitat Iaşul: „Dumnezeu m-a învrednicit să merg în România. Am venit cu un autocar de pelerini. Scopul era să vedem tot ce are mai de preţ România, dar mai mult să ne închinăm la moaştele Sfintei Parascheva. Ne-a impresionat întreaga călătorie pe care am făcut-o în România şi ne-a mulţumit în mod deosebit. Marea noastră surpriză şi satisfacţie a fost religiozitatea poporului. Ceea ce vom păstra în memorie cel mai mult este frumuseţea Sfintei Parascheva de la Iaşi. Ne-a învrednicit Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfintei Parascheva să slujim în această biserică şi după Sfânta Liturghie ne-am închinat la sfintele ei moaşte. Noi, ca şi creştini ortodocşi din România, Grecia, Bulgaria, Serbia, trebuie să rămânem uniţi pentru a vesti pe Hristos cel adevărat pentru ca Ortodoxia să fie arătată lumii întregi şi pentru ca sfiţii ortodoxiei să strălucească oriunde”.
Sfânta Parascheva, cinstită înainte ca moaştele ei să ajungă la noi
Cu peste 250 de ani înainte ca moaştele Sf. Parascheva să fie fie aduse la noi în ţară, în comuna Răşinari, jud. Sibiu exista o biserică închinată ei. Este vorba de biserica din lemn ctitorită de Vlaicu Vodă în 1383, pe locul căreia s-a ridicat între 1725-1758 actuala biserică de zid. A doua biserică veche cu hramul „Sf. Parascheva” este Catedrala episcopală din Roman. Ea exista deja în septembrie 1408, deoarece la această dată, voievodul Alexandu cel Bun a dăruit printr-o carte domnească două sate „Bisericii Sfânta Vineri, care-i în târgul Romanului, unde odihneşte sfânt-răposata maică cneaghina Anastasia”. Ea este o biserică domnească, întrucât voievodul a ales-o drept loc de veşnică odihnă pentru mama sa. Deşi nu se ştie cu exactitate când a fost construită, se presupune că datează din timpul domniei tatălui lui Alexandru Roman I (1391-1394), care a dat şi numele târgului. În 1415, Alexandru cel Bun a cerut zugravilor Nichita şi Dobre pictarea acestei biserici, fie pentru că nu se făcuse încă această lucrare, fie că din anumite motive trebuia refăcută.
