Sfântul Ierarh Iona, Mitropolitul Moscovei și al Întregii Rusii

Vieţile Sfinţilor

Sfântul Ierarh Iona, Mitropolitul Moscovei și al Întregii Rusii

Sfântul Iona a condus turma ce o primise cu stăruință spre virtute și evlavie, propovăduind credința creștină  prin cuvânt și faptă. În ciuda poziției sale înalte, el a continuat viața smerită de monah ca și mai înainte.

Sfântul Ierarh Iona, Mitropolitul Moscovei și făcătorul de minuni al Întregii Rusii este prăznuit pe 31 martie (ziua adormirii în Domnul), pe 27 mai (ziua mutării cinstitelor moaște în Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Kremlin), pe 15 iunie și pe 5 octombrie (Soborul Sfinților Ierarhi ai Moscovei).

Sfântul Iona s-a născut în orașul Galich (Rusia), într-o familie credincioasă. Tatăl său se numea Teodor.

Tânărul a primit tunderea în monahism la una din mănăstirile de pe lângă Galich, pe când avea doar doisprezece ani. După aceea el s-a transferat la Mănăstirea Simonov din Moscova, unde a îndeplinit mai multe ascultări vreme de mulți ani.

Odată, când Sfântul Fotie, Mitropolitul Moscovei (prăznuit pe 27 mai și 02 iulie) a vizitat Mănăstirea Simonov, după ce s-a rugat a binecuvântat pe Arhimandrit și pe frați, după care a dorit să binecuvânteze pe fiecare călugăr în locurile în care își îndeplinesc ascultările lor monahale.

Când a ajuns la brutărie, l-au găsit pe Sfântul Iona adormit, epuizat fiind de munca sa. Deși dormea, degetele de la mâna dreaptă a sfântului erau poziționate într-un gest de binecuvântare. Sfântul Fotie le-a spus însoțitorilor săi să nu-l trezească pe călugărul istovit. După aceasta, Mitropolitul s-a apropiat și l-a binecuvântat pe călugărul adormit, proorocind celor prezenți că acest monah va fi un mare ierarh al Bisericii Ruse și pe mulți va ghida pe calea mântuirii.

Proorocia Sfântului Fotie s-a adeverit câțiva ani mai târziu. Sfântul Iona a fost hirotonit Episcop de Riazan și Murom.

Sfântul Fotie, Mitropolitul Moscovei a murit în anul 1431. La cinci ani după moartea sa, Sfântul Iona a fost ales de către Soborul Ierarhilor să ocupe scaunul de Mitropolit al Întregii Rusii, datorită vieții sale virtuoase și sfinte. Nou-alesul Mitropolit a plecat îndată spre Constantinopol cu delegația scrisă de Sobor, pentru a fi uns Mitropolit al Rusiei. Când a ajuns la Patriarhul Iosif al II-lea al Constantinopolului (1416-1439), Sfântul Iona a aflat că acesta hirotonise deja pe Isidor, bulgar de neam, ca Mitropolit al Rusiei. Petrecând o perioadă scurtă de timp la Kiev și apoi la Moscova, Isidor a mers la Sinodul de la Florența (1438), unde a îmbrățișat catolicismul.

Soborul Ierarhilor Ruși s-a reunit și l-au depus din funcția de Mitropolit al Rusiei. Acesta a rămas la Roma, unde a și murit în anul 1462.

Rămânând iarăși vacant scaunul de Mitropolit, Soborul Ierarhilor l-a ales în unanimitate pe Sfântul Iona ca Mitropolit al Moscovei și al Întregii Rusii. El a fost sfințit de ierarhii ruși la Moscova, cu binecuvântarea Patriarhului Grigorie al III-lea al Constantinopolului (1445-1450). Aceasta a fost prima dată când episcopii ruși și-au sfințit (hirotonit) singuri Mitropolitul.

Sfântul Iona a condus turma ce o primise cu stăruință spre virtute și evlavie, propovăduind credința creștină prin cuvânt și faptă. În ciuda poziției sale înalte, el a continuat viața smerită de monah ca și mai înainte.

În anul 1451, tătarii au ajuns în mod neașteptat la zidurile Moscovei, arzând toate împrejurimile și pregătindu-se pentru un atac asupra orașului. Mitropolitul Iona a condus o procesiune de-a lungul zidurilor orașului, implorând cu lacrimi în ochi pe Dumnezeu pentru a salva orașul și oamenii.

Fiind de față la moartea Cuviosului Antonie de la Mănăstirea Ciudov (care era cunoscut pentru viața sa virtuasă), Sfântul Iona a spus: „Fiule și frate Antonie! Roagă pe Milostivul Dumnezeu și pe Preasfânta Maica Sa pentru ca orașul acesta să fie eliberat și pentru toți creștinii ortodocși.”

Smeritul Antonie a răspuns: „Mare ierarhe! Să-I mulțumim lui Dumnezeu și Pururea Fecioarei Maria, Maica Lui. Ea a auzit rugăciunea ta și L-a rugat pe Fiul Ei. Orașul și toți creștinii ortodocși vor fi salvați pentru rugăciunile tale. Dușmanii vor fi învinși în curând, doar că eu voi fi ucis de aceștia.” După ce a terminat cuvântul său, Cuviosul a fost străpuns de o săgeată.

Proorocia Cuviosului Antonie a fost făcută pe 2 iulie, când este cinstit Veșmântul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Imediat după aceasta în rândul tătarilor s-a instalat o panică de nedescris, făcându-i să fugă de la zidurile orașului.

Sfântul Iona a construit o biserică în cinstea Veșmântului Născătoarei de Dumnezeu, pentru a comemora izbăvirea Moscovei de inamici.

Sfântul Ierarh Iona, Mitropolitul Moscovei a adormit în Domnul pe 31 martie 1461, fiind înmormântat în Biserica Preasfintei Născătoare de Dumnezeu pe care o ctitorise. La mormântul sfântului au început să apară vindecări minunate.

În anul 1472, moaștele Sfântului Mitropolit Iona au fost descoperite întregi și nestricate, fiind așezate în Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Kremlin. Prăznuirea mutării cinstitelor moaște se face pe 27 mai.

Sinodul Bisericii Ruse din anul 1547 a hotărât canonizarea Sfântul Ierarh Iona, Mitropolitul Moscovei și al Întregii Rusii. În anul 1596, Patriarhul Iov l-a inclus pe Sfântul Iona în Soborul Sfinților Ierarhi ai Moscovei (prăznuit pe 5 octombrie).