Sfânta Liturghie a fost săvârşită de un sobor de şapte preoţi din oraş, sub protia părintelui protopop Valentin Tofan, delegatul Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan. De asemenea, după oficierea sfintelor slujbe a fost săvârşită slujba Parastasului pentru ctitori, iar cei prezenţi au primit din partea parohiei bucate tradiţionale, în cinstea hramului sfântului locaş. De asemenea, credincioşii pietreni s-au putut închina la un fragment din moaştele Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, dar şi la moaştele Sfântului Gheorghe Pelerinul, considerat cel de-al doilea patron al municipiului Piatra Neamţ. Racla cu moaştele Sfântului Gheorghe au fost aşezate spre închinare până astăzi, 25 iunie 2019, fiind depuse apoi la Mănăstirea Văratec.

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul reprezintă pentru oraşul Piatra Neamţ prilej de sărbătoare, deoarece sfântul proroc este ocrotitorul oraşului aflat la poalele Pietricicăi. Evenimentele culturale şi religioase dedicate celebrării Sfântului Ioan au început de duminică după-amiază, 23 iunie 2019, unde credincioşii nemţeni au participat la slujba Vecerniei oficiată pe un podium amenajat pe platoul Curţii Domneşti, dar şi la tradiţionala procesiune de Sânziene. Sfintele slujbe au fost oficiate de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, dimpreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

Scurt istoric

Numele Sfântului şi Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare este cel care leagă istoria oraşului Piatra Neamţ de Biserica-monument istoric „Sfântul Ioan“ - Domnesc, cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul“ - 24 iunie, locaşul de cult fiind conservat într-o stare foarte bună. Acest edificiu apare distins, simplu, măreţ, o podoabă arhitectonică a meşterilor secolului al XV-lea. Alături de cele de la Borzeşti şi Războieni, acest locaş se distinge prin structurarea interioară aparte, prin forma şi stilul numit moldovenesc sau ştefanian. Biserica „Sfântul Ioan“ - Domnesc şi Turnul clopotniţă sunt rodul credinţei Sfântului Ştefan cel Mare şi a meşterilor pietrari, ansamblu ce există de aproximativ 500 de ani.