Duminică, 18 ianuarie 2015, în ziua când Biserica Ortodoxă Română i-a prăznuit pe Sfinţii Atanasie şi Chiril, Mănăstirea Copou din Iași şi-a serbat principalul hram.  Sutele de credincioși prezenţi la sărbătoarea aşezării monahale, veniți din întreg municipiul, au participat cu evlavie la Sfânta Liturghie oficiată în ctitoria domnitorului Vasile Lupu de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.  Alături de înaltul ierarh, a slujit şi un numeros sobor de preoţi şi diaconi din care a făcut parte şi arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor, arhim. Amfian Ragoşcă, stareţul Mănăstirii Stavnic, protos. Gavriil Alexa, stareţul Mănăstirii Sângeap - Basaraba, protos. Arsenie Hanganu, egumenul Mănăstirii Cetăţuia, ierom. Ambrozie Ghinescu, egumenul Schitului Pocrov.

Răspunsurile la strană au fost date de monahiile de la Mănăstirea Copou, însoţite de maica stareţă Maria Magdalena Vrânceanu, iar slujba Sfintei Liturghii a debutat cu citirea rugăciunii arhiereşti de dezlegare.

De ce Dumnezeu s-a făcut Om

În cuvântul de învăţătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Teofan a subliniat care este fundamentul întâlnirii omului cu Dumnezeu: „Sfinții Atanasie și Chiril au propovăduit marele adevăr care a definit trecerea creștinismului în viața lumii și sălășluirea lui pentru veșnicie, anume credința că Hristos este Om adevărat și Dumnezeu adevărat. Pentru această mărturisire a credinței, Sfinții Atanasie și Chril au luptat întreaga lor viață. De ce? Pentru că acesta este fundamentul întâlnirii omului cu Dumnezeu: Hristos- Om adevărat și Dumnezeu adevărat într-o singură Persoană, a venit în lume ca să se împlinească în viața creștinilor, care se deschid  prin credință, îndumnezeirea. Căci pentru aceasta Dumnezeu s-a făcut Om, ca omul să devină dumnezeu. Nu există un deziderat mai înalt în viața și învățătura Sfinților Părinți, de la Sfinții Atanasie și Chiril și până la cei din vremuri apropiate, decât apărarea credinței în Hristos Dumnezeu- Omul și consecința acestei credințe pentru viața omului: «Fiți sfinți, căci Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sunt sfânt»”.

La finalul Sfintei Liturghii, credincioşii care s-au mărturisit, primind dezlegare de la duhovnic, au primit Sfânta Împărtăşanie de la IPS Părinte Mitropolit Teofan,  protos. Hrisostom Andrioaia, duhovnicul Mănăstirii Copou, a rostit  un scurt cuvânt de mulţumire, iar Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a dăruit pentru biblioteca mănăstirii mai multe cărți duhovnicești.

Ctitorie a domnitorului Vasile Lupu

Biserica „Sfinţii Atanasie şi Chiril“ a fost ridicată de domnitorul Vasile Lupu şi de familia sa (doamna Teodosia/Tudosca, fiul Ioan, fiicele Maria şi Ruxandra) în 1638, pe una din moşiile lui. Pisania care atestă acest lucru se află deasupra uşii de intrare în pronaos. Ctitorul a înzestrat-o cu toate cele necesare şi a închinat-o apoi Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“, cu tot cu moşia din jur. În anii următori, biserica a fost în repetate rânduri distrusă şi apoi iar reparată. La 1702 a fost refăcută şi înfrumuseţată de Constantin Duca Vodă, aşa cum precizeză şi inscripţia montată pe peretele sudic al bisericii. În 1809 a fost refăcută de Serafim, egumenul Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“. Despre aceste lucrări stă mărturie o altă pisanie, în limba greacă, fixată în peretele nordic al mănăstirii. Cutremurul din 1940 a afectat grav biserica, la fel şi războiul care a urmat. În 1959 s-au făcut din nou reparaţii. Ultima restaurare datează din anii 1983-1986 şi a fost marcată printr-o altă inscripţie, montată în interior, în pronaos. Cu acest prilej s-au pictat pereţii interiori, în tehnică fresco, de către  Vasile şi Violeta Carp. A fost metoc al Mănăstirii Caracalu, de la Muntele Athos, de unde provenea şi egumenul Serafim, iar din 1863, când s-a promulgat legea secularizării averilor mănăstireşti, a devenit biserică de mir. Din 2001 a revenit la statutul de mănăstire, de această dată pentru maici, prilej cu care a primit şi cel de-al doilea hram, „Duminica Mironosiţelor“. Astăzi se află în incinta Grădinii Botanice din Copou, înfiinţată în 1960.

În jurul bisericii se află un cimitir, unde au fost înhumaţi intelectuali cunoscuţi ai oraşului şi unii refugiaţi din Basarabia, după 1941, printre care şi Bogdan Sadoveanu- fiul lui Mihail Sadoveanu.