În cuvântul de învăţătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că Pericopa Evanghelică citită în această duminică şi care face referire la Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina este plină de învăţături în ceea ce priveşte urcuşul nostru duhovnicesc spre marea sărbătoare a Naşterii Domnului: „În Sfânta Scriptură bogăţia şi sărăcia nu sunt un scop în sine, ci ele pot fi prilej de apropiere sau de îndepărtare de Dumnezeu şi de semeni. Iată de ce Sfânta Evanghelie a bogatului căruia i-a rodit ţarina se încheie cu aceste cuvinte: Aşa se întâmplă cu cel ce îşi adună comori pentru sine însuşi şi nu se îmbogăţeşte în Dumnezeu. Evanghelia ne arată că patima lăcomiei cauzează decăderea şi însingurarea omului. Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina nu se referă la un om anume, ci bogatul lacom, nemulţumitor şi nemilostiv poate fi orice om ajuns într-o stare de robie a sufletului său printr-un ataşament exclusiv de bunurile materiale limitate şi trecătoare din lumea aceasta”.

În continuarea Sfintei Liturghii, Patriarhul României a oficiat slujba de sfinţire a picturii şi catapetesmei Bisericii „Sfântul Ioan“ – Piaţă. Alături de Preafericirea Sa s-a aflat Preasfinţitul Părinte Episcop-vicar Timotei Prahoveanul, precum şi un sobor de preoţi şi diaconi.

La finalul slujbei, Preafericitul Părinte Daniel a rostit un cuvânt în care a arătat vitregiile îndurate de Biserica „Sfântul Ioan” - Piaţă în perioada regimului comunist: „Biserica aceasta a fost răstignită în anul 1986 prin translare. Ea era mai în piaţă şi deşi era mică, totuşi deranja prin centralitatea şi vizibilitatea ei. Atunci, ea a fost nu demolată, nu ucisă, dar răstignită prin mutarea ei de la locul de origine şi plasată aici, unde o vedem astăzi. Ulterior a fost înconjurată de blocuri încât nu se mai vede decât prin mai multă atenţie. Pentru Bucureşti, această biserică este acum un simbol al perioadei în care a vieţuit Biserica Ortodoxă Română, mai ales în Bucureşti, în timpul comunismului ateu, demolator de suflete şi de biserici. Acum ea a ajuns la frumuseţea cea dintâi, la o frumuseţe chiar amplificată prin dotările care s-au făcut”.

Preafericirea Sa a subliniat valoarea simbolică spirituală a restaurării picturii şi catapetesmei unei biserici: „Restaurarea catapetesmei şi a picturii nu este doar un proces cu valoare tehnică şi estetică, ci şi cu una spirituală, mai ales în timpul postului acestuia, precum şi a celorlalte perioade de post. Restaurarea catapetesmei, curăţirea picturii pentru a ajunge la starea frumuseţii celei dintâi au valoare de simbol. Aceste lucrări ne cheamă şi pe noi să restaurăm chipul lui Dumnezeu din noi şi să reînnoim viaţa noastră creştinească după ce păcatul a depus pe sufletul nostru şi pe haina curată de la botez petele, fumul, praful şi zgura păcatului. Restaurarea chipului lui Dumnezeu din om şi restaurarea vieţii noastre duhovniceşti pentru a reveni la starea frumuseţii celei dintâi de la botez nu se face cu vopsele sau substanţe chimice, ci cu ceva mai uşor de găsit, dar mai greu de făptuit. Cu lacrimile pocăinţei ne curăţim sufletul, restaurăm în noi viaţa creştină, revenim la frumuseţea de la botez”.

Biserica „Sfântul Ioan“ - Piaţă datează din anul 1766 şi este construită cu binecuvântarea Părintelui Mitropolit Grigorie, de starostele Ioniţă Croitorul, împreună cu breslaşii boiangii şi cojocari, şi are hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul“. Din punctul de vedere arhitectural, această biserică are un stil cu influenţe din secolul al XVII-lea şi este construită în formă de navă, cu absida Altarului semicirculară, cu două turle şi o colonadă la intrare, care formează un exonartex îngust. (Sursa: patriarhia.ro)