Sfințirea primei biserici ortodoxe române din Negotin-Serbia
Ziua de duminică, 24 mai, va rămâne pentru ortodocşii români din oraşul Negotin-Serbia de sud est, o zi de referinţă. În această zi binecuvântată, după aproape două secole, s-a sfinţit prima biserică românească din zonă, s-a serbat hramul, „Sfântul Mucenic Ioan Valahul”, precum şi ziua națională a românilor/vlahilor din Serbia de Răsărit.
Acest ultim loc de închinare şi rugăciune din Negotin împlineşte într-un fel jertfa românilor din Malainița, Isakova, Gorneana și Bor, unde sunt asemenea locaşuri, ridicate cu mari sacrificii de cei ce vorbesc româneşte pe valea Timocului, a Moravei, în Ţinutul Homolie și şi în sudul Dunării.
În dimineaţa zilei de duminică, la invitaţia părintelui Boian Alexandrovici, protopopul „Daciei Ripensis” şi vicar al Timocului, ce aparţine Episcopiei Româneşti „Dacia Felix” cu sediul la Vârşeţ, un sobor impresionant de preoţi români veniţi din Voivodina Serbiei, din Reşiţa, Arad, Turnu-Severin, dar şi din Suedia, precum şi câteva sute de români, veniţi cu autocarele din România, Serbia, Bulgaria, Ungaria și Suedia, au participat la sfințirea noii biserici şi mai apoi s-au rugat împreună la Sfânta Liturghie, săvârşită în curtea interioară a sediului Protopopiatului Român din Negotin.
Prezenţa românilor din țară şi din diaspora a demostrat că Biserica Ştrămoşească îi ţine uniţi şi că reactivarea unor parohii ortodoxe românești, puţine totuşi, dacă ne gândim că în anul 1833 existau 87, este benefică pentru sufletul românesc din sudul Dunării.
În declaraţia ce a dat-o agenţiei Agerpress, părintele Boian a subliniat: „Cu răbdare și multă sudoare am reușit să învingem prejudecățile, să trecem peste obstacole, tot timpul fiind acuzați că românizăm vlahii. Întotdeauna am spus acelor spirite antiromânești că noi aici suntem acasă, că respectăm statul care ne-a adoptat, administrația lui, și că nu facem altceva decât să ne cinstim strămoșii și limba noastră frumoasă — limba română”.
Prezent la evenimentul timocenilor, ambasadorul României la Belgrad, domnul Daniel Banu a subliniat faptul că „limba română este emblema identitară a românilor din Republica Serbia, indiferent cum își zic ei, sau îi numesc alții. Ei sunt români și, vorba lui Mihai Eminescu, și punctum!''
La Negotin a fost prezent şi secretarul de stat din Ministerul Cultelor, domnul Victor Opaschi, care a felicitat pe cei din Serbia de sud-est pentru că și-au păstrat ființa și limba. De asemenea a mai subliniat şi faptul că „Guvernul României are obligații față de dumneavoastră, românii din afara granițelor. Noi nu vă facem favoruri, ci ne achităm de datoria de a vă proteja drepturile, bineînțeles în măsura în care avem posibilitatea de a vă cunoaște prioritățile''.
Ca reprezentant al Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, părintele Petru Berbentia, protopopul Reşiţei şi vechi prieten al românilor din Timoc, a transmis cuvântul de binecuvântare şi îmbărbătare al ierarhului din Banatul Montan şi a oferit noii biserici un set de Sfinte Vase, necesare slujirii în această biserică românească.
Înainte de plecare, toţi cei prezenţi au trecut prin altarul bisericii şi s-au închinat Sfintelor Moaşte ale Sfântului Apostol Iacov a lui Alfeu, aduse spre cinstire. În final părintele Boian Alexandrovici a mulţumit tuturor pentru suportul moral şi sprijinul acordat, iar timocenii îmbrăcaţi în costumele tradiţionale ale zonei au susţinut un program artistic. (Sursa: episcopiacaransebesului.ro)
